StiripesurseȘtirile zileiMusulmanii rohingya din Myanmar sunt victimele unui 'apartheid'

Musulmanii rohingya din Myanmar sunt victimele unui ‘apartheid’

Publicat:

Etnicii rohingya din Myanmar sunt victimele unui ‘apartheid’ într-o ‘închisoare sub cerul liber’, atrage atenţia Amnesty International, care a anchetat cauzele violenţelor ce au determinat peste 600.000 dintre aceşti musulmani să fugă în Bangladesh începând cu luna august, relatează AFP. 

“Campania violentă de epurare etnică dusă de forţele de securitate în cursul ultimelor trei luni nu este decât manifestarea extremă a acestei politici scandaloase”, denunţă Anna Neistat, directoare de cercetări în cadrul Amnesty International, într-un raport publicat marţi.

În mai puţin de trei luni, peste jumătate din populaţia rohingya care trăia în statul Rakhine, în vestul Myanmarului, s-a refugiat în Bangladesh pentru a fugi de o companie de represiune dusă de armata birmană.

Această minoritate musulmană, într-o ţară în mare majoritate budistă, este “victima unui sistem de discriminare cauţionat de stat, instituţionalizat, care seamănă cu un apartheid”, scrie organizaţia de apărare a drepturilor omului.

Ancheta, derulată timp de doi ani, arată că “autorităţile restricţionează aproape toate aspectele vieţii (etnicilor) rohingya şi îi supune la o viaţă de ghetou”.


“Ei trebuie să lupte pentru a avea acces la îngrijiri de sănătate şi educaţie, sau chiar pentru a avea acces în anumite regiuni, pentru a ieşi din satele lor. Situaţia actuală răspunde tuturor criteriilor definiţiei juridice a crimei de apartheid”, precizează Amnesty.

Etnicii rohingya constituie cea mai mare populaţie apatridă din lume, după ce, în 1982, sub regim militar, le-a fost retrasă cetăţenia.

Ei au fost izolaţi de lumea exterioară, iar represiunea s-a accentuat începând cu 2012, an când violenţele intercomunitare au făcut peste 200 de morţi, în special musulmani.

Dreptul etnicilor rohingya de a circula liber este puternic restrâns. Există o reglementare care precizează clară că ‘străinii’ şi ‘persoanele de rasă bengali’, termen peiorativ care îi desemnează pe rohingya, au nevoie de permise speciale pentru a se deplasa dintr-o localitate în alta.

Începând cu 2012, în zone vaste din regiune, copiii rohingya nu au dreptul de a fi şcolarizaţi în unităţile de învăţământ guvernamentale anterior mixte, iar profesorii angajaţi de guvern refuză deseori să se ducă în zonele musulmane.

Şi accesul la spitale este extrem de dificil, uneori imposibil.

Amnesty atrage atenţia că trebuie combătute cauzele profunde “pentru a sparge ciclul încălcărilor drepturilor omului” şi “a permite întoarcerea refugiaţilor rohingya”.

Întoarcerea lor în ţară este subiectul central al unor discuţii dificile între Myanmar şi Bangladesh.

URMĂREȘTE-NE PE:

stiripesurseMD

CITESTE SI

Circa 100 000 de persoane urmează a fi angajate în câmpul muncii până în anul 2029

Rata de ocupare a populației între 20 și 64 de ani este de aproximativ 57%. Obiectivul țintit este ca aceasta să ajungă la 62%...

Elena Croitor a depus jurământul pentru funcția de magistrat al Curții Supreme de Justiție

Judecătoarea Elena Croitor, recent numită la Curtea Supremă de Justiție, a depus marți, 21 iulie, jurământul solemn în fața membrilor Consiliului Superior al Magistraturii,...

CEC: Patru partide politice riscă dizolvarea după ce nu au prezentat rapoartele financiare

Comisia Electorală Centrală va sesiza Ministerul Justiției pentru inițierea procedurii de dizolvare a patru partide politice care nu au prezentat, în mod repetat, rapoartele...

Tofan propune o nouă viziune pentru valorificarea bunurilor aflate în proprietatea statului

Premierul desemnat, Vasile Tofan, propune o nouă abordare privind administrarea și valorificarea bunurilor aflate în proprietatea statului, susținând că numeroase imobile și terenuri sunt...

ȘTIRIPESURSE.RO

ULTIMELE ȘTIRI

Campanii publicitare

Html code here! Replace this with any non empty text and that's it.