Alianța Atlantică și Uniunea Europeană anunță noi inițiative pentru detectarea și neutralizarea dronelor. Însă specialiștii consideră că, în prezent, nu există o soluție decisivă pentru a le contracara, scrie „Le Monde” (Franța).
Dronele au devenit noua obsesie a europenilor. După incursiunile de la mijlocul lunii septembrie ale dronelor în spațiul aerian al Poloniei și al României și survolările diferitelor infrastructuri militare sau civile – atât în Belgia, cât și în Danemarca și Germania, problema protecției împotriva acestor aparate a devenit prioritatea statelor majore și a liderilor europeni în materie de apărare, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Miercuri, 15 octombrie, secretarul general al NATO, Mark Rutte, a anunțat o nouă inițiativă pentru contracararea dronelor, în cadrul unei reuniuni a miniștrilor apărării. Alianța Atlantică va implementa „un număr de măsuri suplimentare de luptă împotriva dronelor, care vor consolida, extinde și accelera capacitatea noastră de a le contracara”, a declarat el.
Joi, Comisia Europeană urma, de asemenea, să dezvăluie, în foaia sa de parcurs privind reînarmarea până în 2030, o „inițiativă europeană de apărare antidrone”, destinată să transpună promisiunea președintei sale, Ursula von der Leyen, de a ridica un „zid antidrone” pe flancul estic.
La sediul NATO, Mark Rutte a reamintit că aliații trebuie să stabilească obiectivele în materie de echipamente militare și că decizia de a utiliza un anumit tip de material pentru apărare aparține comandantului suprem al forțelor aliate. Uniunea Europeană poate ajuta statele să se echipeze mobilizând baza industrială europeană.
„Nu există niciun risc de suprapunere cu NATO, ne completăm reciproc”, a declarat Kaja Kallas, șefa diplomației europene. Fie că inițiativa aparține NATO sau UE, „important pentru state este să obțină rezultate”, a adăugat o sursă europeană.
Deocamdată, însă, aceste rezultate întârzie. Europenii sunt în mare parte în urmă la acest capitol, mult după ucraineni, care trăiesc revoluția dronelor pe câmpul de luptă încă din 2022. De altfel, ucrainenii participă la toate reuniunile strategice ale NATO sau UE privind dronele.
„Nicio soluție miraculoasă”
În privința diferitelor proiecte, experții militari rămân sceptici.
„Construirea unui zid antidrone este nerealistă”, afirmă un specialist în armament. „Chiar și Ucraina, care luptă de peste trei ani, nu reușește să detecteze sau să distrugă 20–25% dintre dronele care îi pătrund în spațiul aerian”, a subliniat Hanno Pevkur, ministrul estonian al apărării.
Armatele europene caută totuși cele mai accesibile mijloace de a detecta, urmări și neutraliza aparatele care pătrund în spațiul lor aerian.
„Răspunsul nostru la aceste drone, care valorează câteva mii de euro, nu poate fi o rachetă care costă câteva milioane”, amintește un oficial NATO, adăugând că nu există o soluție unică împotriva dronelor.
Pentru detectare, se folosesc în prezent mai multe tehnici: radare de diferite dimensiuni, rețele de detecție optică sau acustică.
Dar, avertizează Jérôme Jouffroy, cercetător la Universitatea din Danemarca de Sud și specialist în drone, niciun sistem de detecție „nu funcționează 100%. Dacă bate vântul, de exemplu, nu se mai distinge zgomotul elicei”.
Estonia a testat, acum câteva luni, sistemul Sky Fortress, desfășurat în prezent în Ucraina pe sute de kilometri. Acesta se bazează pe instalarea a mii de senzori acustici capabili să detecteze sunetul emis de drone. Datele colectate sunt apoi centralizate într-un sistem informatic care avertizează unitățile de pe teren.
Odată detectate, aparatele trebuie apoi neutralizate. În Ucraina, militarii, de obicei poziționați în vehicule de teren dotate cu mitraliere, sunt însărcinați cu distrugerea dronelor în zbor — o misiune extrem de periculoasă, din cauza riscurilor legate de resturile căzute. La aceste sarcini sunt adesea trimiși veterani sau răniți de război.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
În Europa, în schimb, alegerea soldaților care ar putea fi desemnați pentru astfel de misiuni nu este deloc evidentă. Ar trebui să fie vorba de trupe convenționale, ale căror efective sunt deja limitate – mai ales în țările baltice, foarte expuse.
„Fie că este vorba de a trage asupra lor, de a le intercepta cu plase sau de a trimite drone interceptoare, există tehnologii, dar deocamdată nu există o soluție miraculoasă”, adaugă Jouffroy.
Pentru a identifica soluții eficiente, amiralul Pierre Vandier, comandantul suprem pentru transformare al NATO, a anunțat lansarea, în săptămâna care începe pe 20 octombrie, a trei noi teste, în țări de pe flancul estic și în Franța, privind tehnologii promițătoare de neutralizare: „Vom furniza apoi țărilor un catalog de soluții eficiente, care și-au demonstrat eficiența”.
