Negocierile pe tema Brexit-ului, iesirea Marii Britanii din Uniunea Europeana, au facut în anul 2017 primii pasi înainte, deoarece Bruxellesul a acceptat trecerea la a doua faza a discutiilor, centrata pe viitoarea relatie dintre blocul comunitar si Londra, si a fost de acord sa dezbata conditiile perioadei de tranzitie, care ar urma sa se încheie la finalul anului 2020. Cu toate acestea, semnele de întrebare în legatura cu frontiera irlandeza sau cu acordul comercial dintre Londra si clubul comunitar persista.
Primul pas a fost facut la 29 martie de premierul britanic Theresa May, care a notificat Uniunea Europeana în legatura cu intentia tarii sale de a iesi din UE, prin intermediul unei scrisori adresate presedintelui Consiliului European, Donald Tusk, aminteste EFE. Începea atunci o perioada de doi ani, pâna în martie 2019, în care Londra si Bruxellesul sa se puna de acord în privinta retragerii ordonate a britanicilor din UE.
Odata ce, la un summit extraordinar care a avut loc în aprilie, clubul comunitar a adoptat liniile directoare privind principiile fundamentale pentru desfasurarea negocierilor, si dupa ce Marea Britanie a organizat alegeri anticipate la care May a pierdut majoritatea absoluta, discutiile pe tema Brexit-ului au început în mod oficial.
Uniunea Europeana l-a ales drept negociator sef pe fostul ministru si ex-comisarul francez Michel Barnier, în timp ce Londra si-a pus toate sperantele în ministrul pentru Brexit, David Davis. Negociatorii si echipele lor trebuiau sa obtina un progres “suficient” în prima faza a negocierilor, dedicata drepturilor cetatenilor comunitari, frontierei dintre provincia britanica Irlanda de Nord si Republica Irlanda si acordului financiar, înaintea demararii celei de-a doua etape, axata pe viitoarea relatie dintre Bruxelles si Londra.
Cu toate acestea, îndoielile si necunoscutele nu au disparut, ba chiar au sporit pe masura ce se succedau rundele de negocieri si Barnier insista ca nu exista progrese, în timp ce Davis cerea insistent flexibilitate si imaginatie. Pâna când, în sfârsit, la 8 decembrie, presedintele Comisiei Europene, Jean-Claude Juncker, a anuntat ca s-au facut suficiente progrese în prima faza a negocierilor si a recomandat trecerea la faza a doua, în timpul unei conferinte de presa comune cu Theresa May.
În aceeasi zi, Barnier a anuntat ca acordul definitiv cu privire la iesirea Marii Britanii din UE ar trebui sa se încheie în octombrie 2018 si, cu toate ca a recunoscut la rândul sau ca s-au facut progrese, a continuat sa insiste ca mai multe aspecte din prima faza a negocierilor au ramas nesolutionate, precum Euratom sau frontiera irlandeza, care vor fi abordate si în faza a doua a discutiilor.
În ceea ce priveste drepturile cetatenilor, Bruxellesul si Londra au cazut de acord ca toti britanicii aflati în Uniunea Europeana si toti cetatenii comunitari ajunsi în Marea Britanie înainte de Brexit vor putea continua sa traiasca si sa munceasca în aceleasi conditii. În plus, membrii unei familii care nu locuiesc împreuna îsi vor pastra dreptul la reîntregire în aceeasi tara. În cazul urmasilor, acestia vor beneficia de aceasta posibilitate chiar daca se nasc dupa iesirea efectiva a Marii Britanii din blocul comunitar.
Negociatorul sef al UE a mentionat ca acordul final al retragerii va fi inclus în legislatia britanica si ca tribunalele din Marea Britanie vor avea posibilitatea de a se adresa Curtii de Justitie a UE pe tema modului de interpretare al documentului pe o perioada de opt ani. În ceea ce priveste factura “divortului” Londrei de UE, Barnier a explicat ca s-a ajuns la un acord pe tema metodologiei de calcul, însa a preferat sa nu avanseze cifre concrete, cu toate ca estimarile situeaza aceasta factura între 40 si 45 de miliarde de euro.
În pofida recomandarii executivului comunitar de a se trece la a doua etapa, sefii de stat si de guvern din tarile care vor continua sa fie membre ale UE trebuiau sa-si dea acordul expres cu privire la aceasta propunere, ceea ce au si facut în timpul ultimului summit din acest an, organizat la 15 decembrie. În concluziile acestei reuniuni, liderii au cazut de acord sa negocieze cu Marea Britanie perioada de tranzitie post-Brexit propusa de Theresa May, în care Marea Britanie nu va fi parte a institutiilor UE, nu va participa la luarea deciziilor, nici la alegerea sau desemnarea membrilor UE, dar va trebui sa respecte legislatia comunitara. Cinci zile mai târziu, Barnier a anuntat ca perioada de tranzitie va trebui sa se încheie la 31 decembrie 2020, odata cu actualul cadru financiar multianual.
În timpul conferintei de presa organizate dupa ultimul summit din acest an al UE, presedintele Consiliului European, Donald Tusk, si-a exprimat convingerea ca ajungerea la un acord final pâna în martie 2019, când Marea Britanie va trebui sa iasa efectiv din Uniunea Europeana, este un termen “realist si, evident, dramatic de dificil”. “A doua faza va fi, cred eu, mai dificila si mai plina de provocari decât prima”, a conchis Tusk.
