O sesiune intermediară de negocieri pentru climă a debutat marţi la Bangkok, cu trei luni înainte de COP24 din Polonia, cu scopul de a implementa dispoziţiile Acordului de la Paris din 2015. Debutul sesiunii a fost marcat de o manifestare care a criticat responsabilitatea “ţărilor bogate”, în special deciziile administraţiei de la Washington, informează AFP, potrivit agerpres.
“Organizăm această sesiune la Bangkok pentru că nu avansăm destul de repede pe cât am putea să o facem”, a criticat polonezul Michal Kurtyka, preşedintele COP24 cu ocazia ceremoniei de deschidere, evocând semnalele ce atestă încălzirea planetei.
Citește și : Austria cere o discuţie în UE cu privire la majorarea dobânzilor
“Ştim cu toţii că timpul este limitat” şi “credibilitatea procesului în sine este pus în balanţă”, a adăugat el, în contextul în care delegaţii prezenţi la întrunire trebuie să obţină progrese în privinţa regulilor detaliate de aplicare a Acordului de la Paris, care, în absenţa unor progrese, riscă să devină un document inutil.
Cele 190 de state participante au la dispoziţie până la sfârşitul anului, când va avea loc cea de-a 24-a Conferinţă pentru climă organizată de ONU, în decembrie, în oraşul polonez Katowice, pentru a finaliza regulamentul de implementare a pactului din 2015, ce vizează limitarea încălzirii mondiale a Terrei sub pragul de 2 grade Celsius, sau chiar la 1,5 grade Celsius, în raport cu temperaturile medii din epoca preindustrială.
Însă tensiunile dintre ţări au condus la o “paralizie” în vara acestui an a Fondului Verde pentru Climă (Green Climate Fund) al ONU, deja afectat de stoparea contribuţiei alocate de Statele Unite, în urma unei decizii a preşedintelui american Donald Trump.
Militanţi ecologişti au manifestat marţi dimineaţă la Bangkok în faţa clădirii în care are loc reuniunea, pentru a sublinia faptul că “ţările bogate, în primul rând Statele Unite, sunt în principal vinovate” de modificările climatice şi, cu toate acestea, “evită responsabilităţile” pe care le au. Acordul prevede un ajutor anual de 100 miliarde de dolari până în 2020 pentru ţările sărace.
“Lucrăm contra cronometru…Să muncim având în minte simţul urgenţei impuse de această situaţie”, a insistat la rândul ei Patricia Espinosa, secretar executiv al Convenţiei-cadru a ONU pentru modificări climatice (CCNUCC).
Citește și : Theresa May: Londra trebuie să pună presiune pe membrii UE pentru a ajunge la un acord privind Brexitul
O provocare majoră îi aşteaptă pe negociatorii de la Bangkok şi Katowice: ţările trebuie să îşi intensifice angajamentele de reducere a emisiilor de gaze cu efect de seră.
Angajamentele actuale ar conduce la o creştere a temperaturii medii mondiale cu peste 3 grade Celsius în raport cu era preindustrială. Temperatura medie mondială a crescut deja cu 1 grad Celsius până în prezent.
