Negocierile tehnice cu Uniunea Europeană, lansate recent de R. Moldova, sunt o nouă formulă prin care UE încearcă să nu piardă timpul în procesul extinderii sale și aducerii unor țări precum Moldova în marea familie europeană în condițiile în care Ungaria blochează progresul Ucrainei. Declarația aparține fostului ministru moldovean de externe, Nicu Popescu și a fost făcută în interviul Moldova Zoom pentru RFI.
”Este o etapă foarte importantă, dar evident, mai rămâne mult de lucru. La modul practic, aceste negocieri tehnice înseamnă același lucru ca și negocierile formale. Doar că, deocamdată nu există undă verde politică. Pentru a conturna blocajul Ungariei, Uniunea Europeană a transmis Chișinăului acele documente la care s-a ajuns în urma evaluărilor făcute în ultimii doi ani privind necesitățile de reforme, în așteptarea deblocării procesului formalizat. Așadar, R.Moldova a primit de la UE acele liste de măsuri care trebuie să le întreprindă pentru a adera la Uniunea Europeană cât mai curând, fără a pierde timpul”, spune la RFI Nicu Popescu, fostul șef al diplomației moldovene, potrivit nordnews.
Citește și: Cartelele SIM vor fi vândute doar în baza buletinului de identitate. Proiect elaborat de MAI
R.Moldova destul de repede a pornit procesul de reforme necesare în baza recomandărilor UE
Potrivit expertului în relații internaționale, „situația, evident, nu este perfectă, dar Uniunea Europeană a găsit această modalitate ca, în așteptarea deblocării procesului politic, să nu fie pierdut timpul necesar pentru realizarea reformelor, implementarea acquis-ului”.
”R.Moldova destul de repede a pornit procesul de reforme necesare în baza recomandărilor UE, pe întreg spectrul de capitole și clustere necesare. Această deschidere a încă trei clustere în procesul de negocieri tehnice este încă o treaptă. Este foarte important, foarte pozitiv, dar evident, mai rămâne destul de mult de lucru. Noi deja știm foarte clar și putem să ne bazăm pe recomandările exacte ale Uniunii Europene, pe acele reforme care trebuie adoptate în mod prioritar, pentru că acolo, conform analizei Uniunii Europene, avem cele mai mari lacune. Deci, acum avem o foaie de parcurs mult mai clară și evaluarea Uniunii Europene a acelor măsuri pe care noi trebuie să accelerăm procesul de reforme”.
Când vorbiți de reforme, vă referiți la domeniul justiției, combaterea corupției. De fapt, ce spun partenerii europeni? Care este mesajul pentru R.Moldova în acest moment, l-am întrebat pe emisarul special pentru afaceri europene și parteneriate strategice.
”Întotdeauna Uniunea Europeană începe cu necesitatea progresului în domeniul reformei justiției, aceste valori fundamentale. Dar ceea ce s-a întâmplat în aceste zile este faptul că R.Moldova primește această listă de măsuri necesare, predominant în domeniul politicilor agricole și politicile de mediu, dar și în domeniul economic și acest lucru deja va permite R.Moldova să-și structureze mai bine calendarul măsurilor necesare pentru a aduce țara la normele europene în domeniul respectării mediului înconjurător, calității apelor, în domeniul agriculturii, calității produselor agricole, astfel încât R.Moldova să accelereze, să evolueze spre aplicarea standardelor europene în producția agricolă.Vorbim despre măsuri legislative, dar ulterior multe din aceste măsuri vor presupune și investiții destul de mari în laboratoare, stații de epurare, de apă și în baza acestor schimbări legislative, treptat vor urma și investiții majore, inclusiv cu sprijin european”, afirmă emisarul special pentru afaceri europene și parteneriate strategice.
”Republica Moldova are sprijinul unanim al statelor membre pentru lansarea oficială a negocierilor de aderare la UE”
Există riscuri ca R.Moldova să nu lanseze negocierile oficiale până la sfârșitul anului, ținând cont de contextul regional complicat?
”Republica Moldova are sprijinul unanim al statelor membre pentru lansarea acestor negocieri. De aceea, eu cred că în acest sens lucrurile sunt clare. Nu R.Moldova controlează calendarul acestor decizii, dar sprijinul pentru țara noastră este unanim din partea tuturor statelor membre”, spune Nicu Popescu.
”Prioritatea este aderarea la UE. În același timp, R.Moldova trebuie să construiască o economie funcțională care va putea să prospere în interiorul pieței unice, va putea să exporte mai mult, va beneficia de libera circulație a capitalului, a lucrătorilor, a bunurilor. Și toate aceste lucruri sunt descrise și setate în așa-numitele benchmark-uri trimise de Uniunea Europeană”.
Expertul în relații internaționale susține că, la modul practic, acum Republica Moldova trebuie să își construiască un sistem agricol care va putea beneficia de subvențiile europene, dar și va produce produse de calitate conform normelor europene, care vor putea fi vândute și mai ușor în Uniunea Europeană.
”Aici vorbim despre crearea și modernizarea unui sector agricol care, pe de o parte, să poată exporta mai mult produse compatibile care corespund standardelor europene, dar în același timp se creează și baza pentru ca agricultorii noștri să poată primi la o anumită etapă și acele subvențiile europene pentru fermieri de care beneficiază europenii”.
”Altă prioritate cheie este aplicarea Planului de Creștere Economică pentru că, din nou, aderarea la UE, evident, înseamnă implementarea acquis-ului comunitar, a legislației europene, a normelor europene. Dar pentru cetățeni, cel mai vizibil, cel mai important, sunt nu doar normele legale, ci realitățile – drumuri bune, școli bune, produse curate, ecologice. Pentru ca R. Moldova să fie în stare să își modernizeze nu doar legislația, dar și realitățile, există și acest pachet substanțial de asistență economică financiară europeană care este Planul de Creștere Economică care ulterior trebuie să creeze baza pentru o economie competitivă și, evident, în momentul aderării la Uniunea Europeană mai și primește acces la noi surse de finanțări, fonduri de coeziune, finanțări pentru sistemele de educație, pentru fermieri”, subliniază Nicu Popescu.
Trebuie spus că, Uniunea Europeană a livrat zilele trecute aproape 200 de milioane de euro, parte a Planului de Creștere pentru R.Moldova, în urma finalizării cu succes a 24 de reforme cheie. Iar președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, declara că ”R.Moldova avansează reformele cu o viteză record, sporind încrederea investitorilor și remodela viitorul”.
În context, fostul ministru de Externe precizează că fondurile europene se transformă treptat în interconectări electrice, în centrale care generează electricitate regenerabilă, care nu depind de petrol, capacități de a ne asigura că apa care ajunge în apartamente este curată.
”Aceste fonduri mari, europene, treptat urmează a fi investite în îmbunătățirea infrastructurii de care beneficiază și urmează să beneficieze și mai mult întreaga societate și întreaga economie. Aceste sume mari sunt relevante pentru țara noastră”.
”Cu toții vedem criza din râul Nistru și, iată, descoperim că R.Moldova nu are suficiente capacități de rezolvare a acestei crize și avem nevoie de asistența României, pentru care suntem foarte recunoscători. Dar, evident, treptat, trebuie să dezvoltăm și noi acele capacități în sectorul public cu echipamente, să putem avea soluții la astfel de probleme”, mai spune expertul în relații internaționale.
Următoarea etapă în calendarul politic european, spre care se îndreaptă privirile tuturor din UE, dar și statele candidate, alegerile din Ungaria
”Următorul moment politic sau următoarea etapă în calendarul politic european, spre care se îndreaptă privirile tuturor din Uniunea Europeană, dar și statele candidate precum Moldova, sunt alegerile din Ungaria și bănuiesc că lucrurile se vor clarifica, sper eu, destul de repede după aceste alegeri care au loc la mijlocul lunii aprilie. Până atunci se lucrează pe lista de măsuri pe care știm că trebuie să se lucreze. Deci până atunci, da, aștepți politic, dar nu aștepți administrativ. La modul practic continui să faci exact același lucru pe care l-am fi făcut dacă negocierile începeau formal”, punctează emisarul special pentru afaceri europene și parteneriate strategice.
În aceste zile la Bruxelles sunt organizate mai multe evenimente legate de R.Moldova și parcursul ei european. S-a aflat în capitala Belgiei și fostul șef al diplomației moldovene, Nicu Popescu. Cum se vede de la Bruxelles ceea ce se întâmplă în R.Moldova și cum se mișcă autoritățile? Ce semnale avem?
”Comisarul pentru extindere, Marta Kos, în conferința cu vicepremierul Cristina Gherasimov, a spus foarte clar că progresele sunt apreciate, sumele promise R.Moldova sunt debursate conform calendarului prevăzut. Deci, aici mesajele au fost foarte clar formulate”.
”Există o preocupare față de situația de securitate din întreaga regiune, continuarea războiului din Ucraina, acest nou șoc asupra piețelor energetice și petroliere cauzate de războiul din Orientul Mijlociu. Toate aceste lucruri preocupă decidenții de la Bruxelles. Ele au un impact asupra Uniunii Europene, asupra statelor candidate, pentru că, din nou, Europa intră într-o perioadă în care riscul inflației cauzate de prețuri foarte mari la energie crește din nou. Acest lucru lovește în competitivitatea economiilor europene în sistemele politice, evident, lucru valabil și pentru Moldova. Deci toate aceste preocupări rămân valabile, dar ele nu țin neapărat de modul cum vede Bruxelles-ul R.Moldova”.
Criza ecologică de pe Nistru, discutată la Bruxelles
Totodată, oficialii moldoveni și europeni au vorbit despre ajutorul oferit R.Moldova privind catastrofa ecologică de pe Nistru.
”Toți sunt foarte preocupați și au fost sensibilizați în aceste zile de situația cauzată de bombardamentele brutale ale Federației Ruse împotriva infrastructurii civile din Ucraina, care au cauzat această criză ecologică majoră pe râul Nistru, care lovește toată țara. Inclusiv aceste vizite la Bruxelles – un moment important pentru a sensibiliza și mobiliza ajutorul european pentru astfel de situații de criză pentru că, din nou, nu știm cât va dura această situație și atacurile brutale ale Federației Ruse, ele continuă”, conchide la RFI, fostul șef al diplomației moldovene, Nicu Popescu, emisarul special pentru afaceri europene și parteneriate strategice.
