Biroul Național de Statistică a publicat raportul anual privind nivelul infracționalității în Republica Moldova pentru anul 2024, evidențiind o serie de trenduri și schimbări semnificative față de anul precedent. Datele oficiale, furnizate de Ministerul Afacerilor Interne, indică o creștere a numărului de infracțiuni înregistrate, dar și modificări în structura acestora, în ceea ce privește gravitatea, locațiile și tipologia infracțiunilor comise.
Potrivit datelor BNS, în anul 2024, pe teritoriul R. Moldova au fost înregistrate 24.600 de infracțiuni, ceea ce reprezintă o creștere de 2,5% față de anul 2023, dar o scădere de 6,5% față de anul 2020. Totodată, rata infracționalității a ajuns la 102 infracțiuni la 10.000 de locuitori, în creștere față de 99 infracțiuni înregistrate în 2023.
Citeşte şi: Atacul asupra lui Șoltoianu ar putea fi o înscenare – Stiripesurse.md
Un aspect îngrijorător este faptul că aproape 22% din infracțiunile comise au fost deosebit de grave, excepțional de grave sau grave, iar în ultimii cinci ani, s-a observat o creștere a infracțiunilor grave cu 11,7%, a celor deosebit de grave cu 4,4% și a celor excepțional de grave cu 3%. În schimb, infracțiunile ușoare au scăzut cu 27,8%.
Experții de la BSN explică că mediul urban rămâne principalul teren unde se înregistrează cele mai multe infracțiuni, cu 60,4% din totalul infracțiunilor raportate. De asemenea, municipiul Chișinău este responsabil pentru 29,2% dintre cazuri, urmat de municipiul Bălți – 5,5%, Cahul – 2,9% și Orhei – 2,3%.
În plus, aproximativ o pătrime din infracțiunile înregistrate au avut loc în locuri publice – 22,6%. De asemenea, infracțiunile comise cu arme de foc, explozibile sau grenade au fost mai rare, înregistrându-se doar 94 astfel de cazuri, inclusiv 26 de huliganism, 21 de vătămări intenționate și șase omoruri.
În ceea ce privește tipologia infracțiunilor, mai mult de o treime – 35,4%, din totalul infracțiunilor înregistrate au fost împotriva patrimoniului, în timp ce infracțiunile în domeniul transporturilor au reprezentat 16,9%. Infracțiunile contra autorităților publice și securității de stat au ajuns la 13,7%, iar cele împotriva securității și ordinii publice au constituit 5,6%.
Numărul infracțiunilor comise de minori a crescut semnificativ în 2024, atingând un total de 493 de cazuri, ceea ce reprezintă 2% din totalul infracțiunilor. Comparativ cu 2023, acest număr a crescut cu 9,8%. Furturile au fost cele mai frecvente infracțiuni comise de minori – 45,6%, urmate de pungășii – 15% și huliganism – 7,7%.
În 2024, au fost înregistrate 12.900 de victime ale infracțiunilor, dintre care 55,2% au fost bărbați și 44,8% femei. Aproape 37,4% dintre victimele totalului infracțiunilor au fost înregistrate în municipiul Chișinău.
În ceea ce privește violența în familie, femeile au fost majoritare, reprezentând 70,5% dintre victimele acestor infracțiuni. Cele mai multe victime ale violenței în familie au fost femei cu vârste între 35 și 64 de ani, iar băieții între 0 și 17 ani au fost de 2,3 ori mai afectați decât fetele de aceeași vârstă.
Numărul victimelor omorurilor intenționate a fost de 106, bărbații predominând în această statistică. Mai mult de 4 din 10 persoane decedate în urma infracțiunilor au murit în accidente rutiere – 41,4%, iar restul au decedat din cauza omorurilor – 17,4% sau vătămărilor intenționate – 10,1%.
Numărul persoanelor care au comis infracțiuni a scăzut cu 2% față de anul 2023, ajungând la 11.000. În această categorie, bărbații predomină, reprezentând 92,1% dintre infractori. Femeile au fost implicate în 14,9% din infracțiunile grave, comparativ cu 17,2% din bărbați.
De asemenea, un aspect interesant este că femeile care comit infracțiuni au o vârstă medie mai înaintată decât bărbații. Aproape 69,1% dintre femeile care au comis infracțiuni aveau vârsta de 30 de ani și peste, comparativ cu 60,1% dintre bărbați.
În 2024, au fost condamnate 10.900 de persoane, iar aproximativ 30 de persoane pe zi au fost condamnate. În ceea ce privește tipologia pedepselor, 34,5% dintre condamnați au primit închisoare, iar 32,9% au fost pedepsiți cu muncă neremunerată în folosul comunității. Cele mai multe condamnări au fost în domeniul transporturilor – 30,6%, urmate de infracțiuni contra patrimoniului – 15% și infracțiuni de huliganism – 8,5%.
În 2024, numărul persoanelor aflate în detenție în instituțiile penitenciare a fost de 5.800, dintre care 19,2% se aflau în arest preventiv. Ponderea bărbaților în detenție este mult mai mare decât a femeilor (94,7% față de 5,3%). Majoritatea persoanelor condamnate la detenție aveau vârsta cuprinsă între 30 și 39 de ani.
