Confruntări armate erau în desfăşurare marţi între Armenia şi Azerbaidjan în apropierea regiunii disputate Nagorno-Karabah, lupte care au provocat victime de ambele părţi şi teama unui posibil nou război după cel încheiat anul trecut cu un armistiţiu, potrivit agerpres.
”Un atac al forţelor azere asupra poziţiilor armene a făcut morţi şi răniţi de partea armeană”, a afirmat Ministerul armean al Apărării într-un comunicat citat de AFP. Acesta mai menţionează că 12 soldaţi armeni au fost luaţi prizonieri de forţele azere care folosesc ”artileria şi arme de diferite calibre”, confirmă că trupele armene au pierdut ”două poziţii militare” în lupte, dar au provocat forţelor azere ”importante pierderi” umane, şi ”luptele continuă, intensitatea lor nu a scăzut”.
Citește și: Roberta Metsola candidează la preşedinţia Parlamentului European
Între timp, parlamentul de la Erevan a transmis că 15 soldaţi armeni au murit în luptele cu armata azeră, potrivit agenţiei Interfax.
Ministerul azer al Apărării a emis la rândul său un comunicat în care a acuzat Armenia că a recurs la ”o provocare de mare amploare” atacând poziţii azere în districtele Kalbajar şi Latcin, la vest de Nagorno-Karabah, cu obiectivul de a ocupa două zone înalte strategice. ”Militarii azeri au respins un contraatac al forţelor armene (…) Soldaţii armeni, speriaţi şi confuzi, îşi părăsesc poziţiile”, adaugă ministerul azer, confirmând rănirea a doi dintre soldaţii săi.
În urma reizbucnirii confruntărilor armate, Armenia, care face parte dintr-o alianţă militară condusă de Moscova, a cerut ajutor Rusiei. ”Având în vedere atacul asupra teritoriului suveran armean, ne adresăm Rusiei pentru a-i solicita protejarea integrităţii teritoriale a Armeniei”, a declarat secretarul Consiliului de securitate de la Erevan, Armen Grigorian.
După războiul din toamna anului trecut, soldat cu peste 6.500 de morţi, Azerbaidjanul a recuperat cele şapte districte pe care le pierduse în urma războiului încheiat în 1994 şi a preluat controlul asupra unei părţi a provinciei Nagorno-Karabah, teritoriu azer populat majoritar de armeni. Trupe ruse de menţinere a păcii au fost desfăşurate în decembrie 2020, conform acordului de încetare a focului mediat de preşedintele rus Vladimir Putin.
Înfrângerea în războiul de anul trecut a fost traumatizantă pentru Armenia şi continuă să tulbure scena politică a ţării. Mii de persoane au manifestat săptămâna trecută la Erevan cerând demisia premierului Nikol Paşinian, calificat de opoziţie drept ”trădător” pentru că a semnat armistiţiul cu Azerbaidjanul.
Citește și: Fiica lui Duterte face echipă cu fiul fostului dictator din Filipine în alegerile prezidenţiale
Paşinian, care anul acesta şi-a reconfirmat postul de premier după alegerile legislative anticipate, şi-a justificat decizia acceptării armistiţiului prin faptul că Armenia nu mai putea rezista militar şi ar fi riscat o înfrângere şi mai severă în faţa Azerbaidjanului, ţară care şi-a modernizat semnificativ armata în ultimii ani şi în plus a beneficiat de susţinerea militară a Turciei, care i-a furnizat mai ales drone.
Premierul Paşinian a acuzat luni o incursiune a trupelor azere pe teritoriul armean şi l-a demis pe ministrul apărării, Arşak Karapetian.
