Legislația din Republica Moldova va fi îmbunătățită prin includerea unor măsuri suplimentare de protecție a femeilor împotriva diferitelor forme de violență și hărțuire, inclusiv cele manifestate online, aliniate la standardele internaționale. Un proiect de lege care prevede acest aspect a fost analizat de Comisia protecție socială, sănătate și familie și Comisia drepturile omului și relații interetnice.
Documentul a fost elaborat de un grup de deputați din Fracțiunea „Partidul Acțiune și Solidaritate” în parteneriat cu Agenția Națională de Prevenire și Combatere a Violenței împotriva Femeilor și a Violenței în Familie, potrivit ziarulnational.md.
Printre măsurile de protecție propuse se află și cele pentru victimele violenței digitale. Legea privind prevenirea și combaterea violenței asupra femeilor și a familiei va fi completată, incluzând noțiunea de dimensiune digitală a violenței. De asemenea, definiția violenței în familie se va ajusta pentru a include abuzul online între membrii aceleiași familii. Propunerile mai includ extinderea definiției violenței economice, astfel încât să cuprindă extragerea sau utilizarea ilegală a fondurilor bancare ale victimei.
Sunt prevăzute și măsuri de protecție, cum ar fi obligarea agresorului să elimine conținutul abuziv din dispozitivele digitale, interzicerea contractării anonime a serviciilor de comunicații electronice sau restricționarea accesului agresorului la rețelele de comunicații electronice. Se propune și extinderea duratei măsurilor de protecție, astfel încât ordonanțele de protecție să fie prelungite de la 3 la 6 luni și ordinele de restricție de urgență de la 10 la 20 de zile.
Autorii proiectului au propus modificări în Codul Penal, introducând infracțiunea de persecutare. Astfel, urmărirea fizică sau online a unei persoane, determinând-o să se teamă pentru siguranța sa, și contactarea repetată prin orice mijloace, precum rețele sociale, sunt incluse. De asemenea, publicarea fără acord a informațiilor sau imaginilor intime ale victimei va fi sancționată. Pedeapsa poate include amendă de până la 50 000 de lei, muncă neremunerată în folosul comunității sau închisoare de până la cinci ani.
O altă completare a Codului Penal este legată de căsătoria forțată. Aceasta include forțarea unei persoane, prin înșelăciune sau amenințare, să se căsătorească sau să intre în relații de concubinaj, cu aceeași pedeapsă ca și în cazurile de persecutare. Dacă infracțiunea este comisă împotriva unui minor, pedeapsa va fi închisoare de la 3 la 7 ani. Înăsprirea pedepselor pentru hărțuire sexuală este de asemenea propusă, cu amenzi, muncă neremunerată, sau închisoare.
Citește și: Haosul promovat de Trump atrage recesiune globală și riscuri de creștere a inflației
Un alt aspect esențial este stabilirea ca toate costurile expertizelor judiciare, cum ar fi expertizele medico-legale și psihologice, efectuate pentru identificarea cazurilor de violență în familie, să fie acoperite din bugetul de stat, eliminând astfel povara financiară pentru solicitanți. Conform studiului „Bunăstarea și siguranța femeilor”, 73% dintre femeile care au avut un partener intim au experimentat violența, cea mai comună fiind cea psihologică. În mod alarmant, 71% dintre basarabence au suferit de acest tip de violență, comparativ cu media de 43% în statele Uniunii Europene. În 2024, au fost supravegheate 1 104 ordonanțe de protecție, iar 498 dintre acestea au fost încălcate de agresori.
