Noile modificări aduse Codului Civil schimbă semnificativ regulile de moștenire în Republica Moldova, însă experții atrag atenția că unele prevederi ar putea genera interpretări controversate în practică.
Cea mai importantă schimbare vizează statutul soțului supraviețuitor, care este inclus în prima clasă de moștenitori, alături de descendenți copii, nepoți sau strănepoți și va avea drepturi egale cu aceștia. Astfel, moștenirea va fi împărțită în cote egale, iar în lipsa descendenților, soțul supraviețuitor devine unicul moștenitor, indiferent de durata căsătoriei, transmite tvrmoldova.md.
Potrivit notarului Elena Mocanu, membru al Consiliului Camerei Notariale, această prevedere a generat deja discuții privind echitatea ei.
„Decesul poate interveni după 40 de ani de căsătorie, când pare echitabil, dar poate interveni și la scurt timp după înregistrarea căsătoriei, când situația pare mai puțin echitabilă. Practica va arăta cât de corecte sunt aceste norme”, a explicat notarul.
O altă modificare importantă se referă la termenul de acceptare a moștenirii. Acesta este stabilit la 12 luni și presupune depunerea unei declarații la notar. Nerespectarea termenului poate duce la pierderea dreptului de a moșteni.
Termenul poate fi prelungit de notar, dacă ceilalți moștenitori nu se opun, sau prin hotărâre judecătorească, în caz de litigiu. Printre motivele considerate temeinice se numără invaliditatea, îngrijirea unui membru de familie bolnav, aflarea peste hotare sau tăinuirea deschiderii moștenirii.
În schimb, necunoașterea legii, lipsa de timp sau necunoașterea patrimoniului nu sunt considerate motive valide pentru prelungirea termenului. Același termen de 12 luni se aplică și pentru renunțarea la moștenire.
Experții avertizează că una dintre cele mai mari probleme ar putea apărea în cazul persoanelor care nu respectă termenul, dar care, în practică, au utilizat bunurile moștenite.
„Mulți moștenitori continuă să locuiască în locuință, să achite impozite sau să dea bunurile în arendă, dar aceste acțiuni sunt greu de demonstrat ulterior în lipsa unei acceptări formale a moștenirii”, a subliniat Elena Mocanu.
Potrivit principiului neretroactivității legii civile, noile prevederi se aplică doar moștenirilor deschise după 1 aprilie 2026. Pentru cele deschise anterior, rămân valabile regulile în vigoare la momentul decesului.
Specialiștii consideră că modificările vor aduce mai multă claritate în unele situații, însă aplicarea lor practică va scoate la iveală eventualele lacune sau neclarități ale noii legislații.
