Numărul punctelor de colectare a laptelui de la cetățenii care cresc vaci în satele din raioanele Soroca, Glodeni și Fălești a scăzut în ultimii ani, deoarece marii producători nu vor să primească laptele autohton și importă materie primă din Ucraina. Declarația a fost făcută pentru AGRO TV Moldova de Liudmila Susarencu, administratoarea unei Cooperative de Întreprinzător din raionul Fălești.
Reprezentanții Ministerul Agriculturii și Industriei Alimentare spun că au fost sesizați despre această situație și că urmează să fie organizată în curând o ședință la nivel de sector, potrivit agrotv.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
Liudmila Susarencu susține că sectorul este practic distrus, iar oamenii din satele Moldovei nu au unde să-și vândă 50% din lapte. Femeia afirmă că dacă anul trecut Cooperativa a vândut agenților economici 2 mii de tone de lapte, în acest an cantitatea a scăzut la o mie de tone.
LIUDMILA SUSARENCU, administratoarea unei Cooperative de Întreprinzător din raionul Fălești:
„Dacă ei nu primesc laptele, asta nu se numește ucidere? Sau dacă pe om îl amăgești, iar din cei 4-6 lei îi dai 4 sau 3 asta nu este ucidere? Ei motivează că multă lactate vine din Ucraina, multă producție, smântână, brânză, chefir. Laptele din Ucraina deloc nu se impozitează la vamă, dar dacă ucrainenii importă lapte, ei la dânșii îl impozitează”.
Dacă în luna mai anul trecut, Cooperativa a vândut marilor producători 300 de tone de lapte, anul acesta, în aceeași perioadă va distribui doar 155 de tone. Potrivit acesteia, au fost închise mai multe puncte de colectare a laptelui și în raionul Soroca.
LIUDMILA SUSARENCU, administratoarea unei Cooperative de Întreprinzător din raionul Fălești:
„Soroca de mult ia abandonat, dacă are un punct sau două de unde colectează de la populație, mai mult nu are, i-a abandonat de când au pierdut piața, ei făceau brânză de asta tare, cașcaval și îl comercializau în Rusia. Și de când le-a fost interzisă piața rusă, ei au pierdut piața și au fost nevoiți să închidă multe puncte de colectare a laptelui de la populație”.
O altă problemă ar fi că din cauza prețului mare la gaz, procesatorii refuză să usuce laptele.
În ultimele decenii, numărul de bovine în raionul Glodeni s-a redus cu 95 la sută, a menționat Nicolae Botnari, un agent economic din satul Funduri Vechi care crește vaci din 2018.
NICOLAE BOTNARI, agent economic:
„La noi în sat erau 5 cirezi de câte 140-150 de vaci, acum este o cireadă cu 18 vaci. Făceți-vă închipuire, cu 95-96 la sută mai puține vaci. De care sat vorbiți? Funduri Vechi.”
PETRU TCACI, șeful Direcției economie și agricultură Consiliul Raional Glodeni:
„Problema este că acești colectori casnici ei nu colaborează cu Direcția chiar dacă îi suni, nu răspund sau nu dau informații, dacă cu fermele de vaci colaborăm și știm situația, la casnici, îi mai greu”.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Subiectul a fost semnalat de fermieri în cadrul vizitelor de lucru în teritoriu, a declarat pentru AGRO TV Moldova, Daniela Braga șefa Serviciului informare și comunicare cu mass-media din cadrul Ministerului Agriculturii și Industriei Alimentare. Potrivit acesteia, instituția a luat act de aceste preocupări și afirmă că acestea vor fi discutate într-un format sectorial, cu participarea producătorilor, procesatorilor și instituțiilor relevante, inclusiv Ministerul Dezvoltării Economice și Digitalizării și Consiliul Concurenței.
DANIELA BRAGA, șefa Serviciului informare și comunicare cu mass-media din cadrul MAIA:
„Ministerul susține sectorul zootehnic prin instrumentele de politici agricole aflate la dispoziție. Fermele zootehnice cu activitate autorizată beneficiază de plăți per kilogram de lapte, plăți per cap de animal, sprijin pentru investiții în construcția, modernizarea și dotarea fermelor, restituirea TVA, compensarea accizei la motorina utilizată în activitatea agricolă, precum și de oportunități de finanțare prin proiecte investiționale.”
De asemenea, reprezentanții Ministerului Agriculturii precizează că nu pot interveni direct în relațiile economice și comerciale dintre agenții economici, acestea fiind bazate pe negocieri directe între părți.
