Oricine are acces la știri va afla ce s-a întâmplat vineri între președinții Statelor Unite și Ucrainei. Și oricine se simte confortabil cu sistemul internațional bazat pe drept, pe multilateralism și pe diplomație va fi fost îngrozit de ceea ce ne spun acele 15 minute cu privire la poziția americană în lume, scrie DIÁRIO DE NOTÍCIAS, potrivit stiripesurse.ro.
Dar aceeași persoană care va fi fost îngrijorată de ultimele 72 de ore își va putea aminti de acea montagne-russe (și expresia este deosebit de potrivită…) pe care am trăit-o de când Trump s-a întors la Casa Albă: războaie comerciale împotriva aliaților și adversarilor; ambiţii imperiale îndreptate către Canada, Danemarca, Panama și Palestina; abandonarea mecanismelor multilaterale și asfixierea financiară a sprijinului pentru țările care au cel mai mult nevoie de ajutor; și comentarii derogatorii îndreptate către prietenii Americii, însoțite de elogii la adresa lui Putin. Un lucru trebuie spus despre Trump: nu există sofisticare sau joc de umbre. El spune ce gândeşte.
De fapt, așa cum a afirmat Înaltul Reprezentant al UE pentru Politica Externă, “lumea liberă are nevoie de o nouă conducere”. Și a adăugat că Uniunea Europeană ar trebui să fie cea care îşi asumă această provocare. Dar, în același timp, prim-miniștrii Ungariei și Slovaciei susțin public faptul că UE ar trebui să urmeze exemplul Statelor Unite și să negocieze viitorul Ucrainei direct cu Rusia, iar Slovacia adaugă că nu va sprijini Kievul “financiar sau militar”, așteptând să vadă ce va gândi Italia. Deși reticența Budapestei și Bratislavei nu este o noutate, pozițiile lor apar în săptămâna în care șefii de stat și de guvern vor participa la prima reuniune oficială a UE cu privire la Ucraina de la reuniunea dintre Washington și Moscova, în urmă cu două săptămâni.
UE, care apare pentru a împiedica o distrugere a continentului de un nou război și având în vedere incapacitatea de a construi o structură politică și militară coordonată, a ales să urmeze calea unei integrări economice atât de profunde, încât pacea să fie şi ea asigurată. Și istoria arată că avea dreptate.
Totuşi, această cale înseamnă că instituțiile și procesele de luare a deciziilor nu sunt concepute pentru ca UE să fie o putere politică și militară. În ceea ce priveşte prezența externă a UE, statele sunt în continuare cele care au ultimul cuvânt și dacă Ungaria sau Slovacia decid să blocheze deciziile celorlalte țări, nu putem face nimic.
Dacă UE dorește să-și asume rolul de lider al democrațiilor lumii, va trebui să poată privi în interiorul său și să se schimbe substanțial, apropiindu-se de o federație cu elementele-cheie ale unui stat suveran precum politica externă, apărarea și sistemul fiscal. UE este formată din democrații și dacă dorim să-i schimbăm natura, va trebui să purtăm această discuţie cu europenii și, eventual, să luăm deciziile dificile de a merge mai departe cu cei care își doresc acest lucru și de a-i lăsa în urmă pe cei care nu o doresc.
