O descoperire extraordinară oferă indicii despre ciudata origine a limbii basce
O mână veche de bronz, inscripționată cu un limbaj misterios, ar putea indica originea limbii basce, o „insulă lingvistică” fascinantă care nu are rude în viață.
Se spune că este un „miracol” faptul că limba bască încă este folosită astăzi. Aceasta este vorbită de puțin sub 1 milion de oameni care trăiesc în Țara Bascilor, o mică zonă la vest de Munții Pirinei, între granițele Franței și Spaniei.
Basca este un fenomen lingvistic pentru că este unul dintre ultimii descendenți în viață ai familiei de limbi paleoeuropene, vorbită înainte de apariția limbilor indo-europene, potrivit historia.ro.
Textul misterios de pe o mână de bronz ar putea arăta originea limbii basce
Familia de limbi indo-europene, dominantă acum, leagă o mare majoritate a limbilor vorbite în Europa și porțiuni semnificative din Asia, inclusiv totul de la engleză și spaniolă până la hindi și rusă. Pe măsură ce se ridicau spre dominație, limbile indo-europene au eliminat majoritatea limbilor native paleoeuropene; totuși, într-un fel, basca a supraviețuit, scrie IFL Science.
În timp ce săpau în situl Irulegi, din Epoca Fierului, din nordul Spaniei în 2021, arheologii au descoperit un artefact de bronz vechi de 2.100 de ani, în formă de palmă. Cercetătorii au realizat că aceasta era inscripționată într-un limbaj vasconic, o familie de limbi care include basca și câteva limbi dispărute.
O analiză mai atentă a dezvăluit că primul cuvânt poate fi scris în alfabetul latin ca „sorioneku” sau „sorioneke”, care seamănă cu cuvântul basc „zorioneko”, însemnând „de bun augur”. Cuvântul nu este scris în basca modernă autentică, dar este destul de aproape pentru a fi considerat un cuvânt cognat al limbii, ceea ce înseamnă că au evoluat din același strămoș lingvistic.
Ca cel mai vechi și mai lung exemplu al scriptului vasconic, mâna inscripționată oferă posibilitatea de a dezvălui originea limbii basce.
Un artefact extraordinar
„Mâna Irulegi este singurul text lung descoperit până în prezent, alături de mai multe monede bătute în teritoriul vasconic”, a spus Mattin Aiestaran, autorul principal al studiului, de la University of the Basque Country (Spania).
Cu toate acestea, „lipsa altor texte comparative face dificilă probarea unei legături directe între limba vasconică vorbită la Irulegi și limba bască de astăzi”, adaugă el.
„Descoperirea Mâinii Irulegi a deschis un nou orizont pentru a dezlega istoria celei mai enigmatice limbi încă în viață în Europa: limba bască. Dezgropând acest obiect excepțional, s-au realizat progrese semnificative în lumea arheologică și în cea lingvistică. Dar a adus și multe întrebări noi”, a adăugat Mikel Edeso Egia, de la Societatea Științifică Aranzadi (Spania).
Un artefact de bronz foarte similar a fost descoperit recent în Elveția, la peste 900 de kilometri distanță. Ca descoperire fără precedent, cercetătorii nu erau siguri de semnificația obiectului.
În cazul Mâinii Irulegi, inscripția sa a făcut-o puțin mai ușor de interpretat. Cercetătorii cred că obiectul a făcut probabil parte dintr-un ritual din zonă, poate folosit ca un simbol puternic al norocului, agățat în afara casei unei persoane. Alternativ, poate că obiectul a fost destinat drept cadou zeului sau zeiței precreștine a norocului.
Mâna Irulegi trebuie considerată un element bine integrat în contextul cultural al așezării. Mâna ar fi avut o funcție ritualică, fie pentru a atrage norocul, fie ca ofrandă oferită unei zeități indigene sau zeițe a norocului”, a explicat Aiestaran.
Oricare ar fi fost însemnătatea sa acum 2.100 de ani, artefactul se va dovedi o descoperire norocoasă pentru cercetătorii care doresc să descopere originea limbii basce moderne.
Noul studiu este publicat în jurnalul Antiquity.
