Ludmila și Simion Gonța din Drăgușenii Noi, raionul Hîncești au venit cu câteva piese de port popular, confecționate la Șezătoarea Basarabia.
„Părinții, mama au țesut mult în viața lor și eu am țesut de multe ori în locul mamei”, a spus Simion Gonța;
„Ne întâlnim și la un cuvânt bun, facem prietenii, cunoaștem oameni și din alte șezători”, a spus Ludmila Gonța.
„Mă simt foarte bine la Șezătoarea Basarabia, fiindcă aici mă ocup cu ceea ce-mi place. Pe scenă ies numai în iile cusute de mine”, a mărturisit Ioana Căpraru, artistă a poporului.
Șezătoarea Basarabia reunește femei de diferite vârste și profesii, care doresc să scoată din anonimat tradiția portului popular și să-și împărtășească experența cu cei care vor să confecționeze o ie.
„La început am făcut replici, acum facem creație. Încercăm să îmbinăm motivele din albumele vechi ca să obținem aceiași compoziție a cămășii cu altiță cum sunt piesele din muzeu” a relatat Olesea Enachi, fondatoare „Șezătoarea Basarabia”.
„De aici, de la „Șezătoarea Basarabia” au pornit toate celelalte șezători de la noi din republică și de peste hotare, ceea ce este foarte important. Se coase atent, se coase cu grijă și se readuce în circuit portul nostru autentic și original”, a menționat Varvara Buzilă fondatoare „Șezătoarea Basarabia”.
Promotori ai portului popular din mai multe zone etnografice din România au venit să împărtășească bucuria colegilor din Republica Moldova.
„Am observat că aici a fost cam inhibat portul românesc și avem o mare bucurie că acum s-a făcut o explozie. A fost un foc, care a mocnit și para s-a aprins acum, așa văd eu portul în Basarabia”, a remarcat Nelu Dumitrescu, etnograf, colecționar din România.
Amintim că, datorită eforturilor comune ale experților de pe ambele maluri ale Prutului, la 1 decembrie, 2022, arta cămășii cu altiță a fost inclusă în patrimoniul mondial UNESCO.
