O femeie din Ucraina a vrut să-şi vândă bebeluşul unui cuplu de români
Patru femei vor compărea pe banca acuzaților, fiind învinuite de organizarea unei scheme, prin care un nou-născut în Chișinău urma să fie vândut spre „adopție” unui cuplu din România. Mama copilului, care este din Ucraina, a fost internată într-o maternitate din Moldova pentru naștere. În dosar sunt cercetate președinta unei fundații de copii, șefa maternității, o notară, femeia din Ucraina, dar și cuplul din România, transmite IPN.
Citeşte şi: Livia Mitrofan îi dă peste nas lui Recean: ‘poate nici nu există corupție în justiție’ – Stiripesurse.md
Procuratura pentru Combaterea Criminalității Organizate și Cauze Speciale precizează că membrii grupării infracționale au ademenit femeia însărcinată să nască în Moldova. Președinta fundației de copii avea calitatea de organizator și făptuitor, iar șefa maternității și notara – rolul de complice.
„Victima, care în decembrie 2022 era însărcinată, a fost identificată în Ucraina de către femeia cu rol de co-autor al infracțiunii din același stat vecin, care circula în Moldova. Ea de comun cu președinta de fundație din Moldova, care avea rolul de organizator al schemei. Aceasta a sosit în Moldova aproape de jumătatea lunii, pentru ca să dea curs invitației acestora de facilitare a nașterii în afara războiului”, precizează PCCOCS.
O femeie din Ucraina a vrut să-şi vândă bebeluşul unui cuplu de români
Femeia însărcinată, cu vârsta de 38 de ani, este mama mai multor copii, în Ucraina, lăsați în grija apropiaților. Sosită în Moldova, aceasta a fost cazată într-un hotel din Chișinău, iar până la nașterea care a urmat în a doua jumătate a lunii decembrie, aceasta ar fi fost supusă presiunii psihologice de către membrele grupului infracțional, ca să refuze creșterea copilei ce urma să o nască.
Mai exact, potrivit declarațiilor din dosar, acestea aplicau în privința victimei presiune psihologică, în sensul în care dacă nu ar fi acceptat darea spre „adopție” a copilei pentru cuplul român (în schimbul unei sume de bani și a unor bunuri), ar fi urmat să fie lipsită de drepturile părintești asupra ei în Ucraina. Motivul invocat de aceștia era că aceasta ar avea prea puține resurse financiare pentru întreținerea tuturor copiilor.
Ulterior, prin intermediul șefei de maternitate din Chișinău, care contribuia și cu sfaturi pentru reușita adopției ilegale, aceasta a fost internată pentru ca să dea naștere copilei. Urmare a angajamentului onorat al unei nașteri în afara războiului, președinta fundației i-ar fi promis șefei de maternitate unele beneficii.
După nașterea copilei, învinuiții au profitat nu doar de starea de război din Ucraina și situația financiară dificilă a victimei, dar și de faptul că nu cunoaște limba română. Prin urmare, aceștia au determinat-o să semneze atât declarația privind stabilirea paternității, cât și declarația prin care cumpărătorul român urma să devină tatăl legal al copilei. Ca rezultat, în certificatul de naștere al nou-născutei figura numele de familie al cumpărătorului, ca fiică biologică a lui, ceea ce i-ar fi permis să părăsească Moldova împreună. În schimb, președinta fundației i-ar fi promis notarei unele beneficii.
Oamenii legii au curmat acțiunile ilegale de scoatere a copilei din Moldova după sesizarea centrului de plasament în care victima era adăpostită. Ulterior, la solicitarea procurorilor, în privința membrilor grupării infracționale a fost aplicat un set de măsuri non-privative de libertate, astfel încât persoanele să nu împiedice desfășurarea investigațiilor. Acum, dosarul a fost trimis în instanță, iar Judecătoria Chișinău, sediul Buiucani, urmează să se pronunțe.
O femeie din Ucraina a vrut să-şi vândă bebeluşul unui cuplu de români
În ceea ce ține de cuplul de cumpărători, aceștia urmează să fie investigați în statul vecin, în baza solicitării PCCOCS.
Copilul se află acum cu mama, în siguranță.
Conform Codului Penal, pentru infracțiunea de trafic de copii comisă în aceste împrejurări, în scopul vânzării și cumpărării nou-născutei, președinta de fundație (în calitate de organizator) și celelalte învinuite (în calitate de autori și complici) riscă pedeapsa cu închisoare de la 15 la 20 de ani, cu privarea de dreptul de a ocupa anumite funcții pe un termen de la 3 la 5 ani, sau pedeapsă cu detențiune pe viață.
