În arida regiune Afar din Etiopia, unul dintre leagănele umanității, cercetătorii au scos la lumină fosile ce aparțin unei specii de hominid până acum necunoscute. Descoperirea – 10 dinți vechi de 2,65 milioane de ani – ar putea rescrie felul în care înțelegem începuturile omului.
Dinții au fost găsiți la Ledi-Geraru, o zonă care, deși astăzi este una dintre cele mai fierbinți și ostile regiuni de pe glob, în epoca hominizilor era un adevărat paradis verde, brăzdat de râuri și populat de o faună impresionantă: girafe, cai, elefanți, dar și prădători fioroși precum tigrul cu dinți-sabie sau hienele.

Fosilele aparțin unei noi specii de australopitec, un gen care joacă un rol esențial în istoria umanității, aflându-se la granița dintre lumea maimuțelor antropoide și primii oameni. Lucy, celebra Australopithecus afarensis descoperită în 1974, a trăit în aceeași regiune cu 500.000 de ani mai devreme. Dinții nou-identificați, însă, indică diferențe clare, sugerând că ne aflăm în fața unui capitol distinct al arborelui evolutiv.

„Evoluția umană nu trebuie privită ca o linie dreaptă, ci ca un arbore plin de ramuri, dintre care multe au dispărut fără să ducă la apariția speciei noastre”, explică paleoantropologul Brian Villmoare. Această imagine „în evantai” contrazice viziunea simplificată asupra omului ca o succesiune de verigi unice.
Noua specie de australopitec a trăit în aceeași perioadă și în același spațiu cu primii reprezentanți ai genului Homo. Este foarte probabil ca cele două grupuri să fi împărțit aceleași resurse și să fi fost în competiție pentru supraviețuire.
De altfel, începuturile genului Homo – din care facem parte și noi, oamenii moderni (Homo sapiens) – rămân încă un mister. Se presupune că acesta s-a desprins dintr-o specie de australopitec, dar nu se știe cu exactitate din care. Descoperirea din Afar adaugă o nouă întrebare la o poveste deja complexă.
„Fiecare fosilă este o piesă de puzzle. Nu ne arată o verigă lipsă, ci conturează imaginea unei diversități uimitoare de hominizi care au încercat, fiecare, să supraviețuiască în lumea lor”, afirmă paleoecologul Kaye Reed.
Dinții descoperiți în pământul fierbinte al Etiopiei ne amintesc că istoria noastră nu este un drum drept și liniar, ci un labirint al ramificațiilor, al disparițiilor și al adaptărilor. Povestea omului se rescrie cu fiecare astfel de fragment, iar arborele evolutiv se dovedește mai bogat și mai surprinzător decât am fi crezut.