O nouă abordare de tratament, bazată pe ADN, ar putea revoluționa modul în care organismul se apără împotriva infecției cu SARS-CoV-2, virusul care provoacă Covid-19. În loc să primească anticorpi fabricați în laborator, pacienții ar putea fi ajutați să își producă singuri anticorpii necesari, oferind protecție mai îndelungată și reducând costurile tratamentului, transmite News.ro.
Un studiu clinic de fază I a testat o terapie experimentală denumită DMAb (anticorp monoclonal codificat în ADN), care folosește plasmide sintetice — mici fragmente de ADN sintetizate în laborator — ce conțin instrucțiunile genetice pentru producerea anticorpilor capabili să neutralizeze SARS-CoV-2, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Terapia a fost administrată prin injecție intramusculară la 44 de voluntari sănătoși cu vârste între 18 și 60 de ani.
Cercetătorii au utilizat două tipuri de anticorpi codificați genetic, AZD5396 și AZD8076, livrați separat prin injectare, urmată de o scurtă stimulare electrică (electroporare) menită să faciliteze pătrunderea ADN-ului în celule. Studiul a urmat o schemă de creștere progresivă a dozelor pentru a stabili doza maximă care poate fi administrată în siguranță.
Rezultatele au arătat că platforma DMAb este sigură și bine tolerată, fără reacții adverse grave legate de produs. Cele mai frecvente efecte au fost minore: disconfort sau roșeață locală, care au dispărut rapid. Din cei 44 de participanți inițiali, 39 au finalizat monitorizarea completă, întinsă pe 72 de săptămâni.
O observație esențială a fost absența anticorpilor îndreptați împotriva DMAb în organism, ceea ce arată că sistemul imunitar nu a perceput terapia ca pe o substanță străină.
În plus, anticorpii generați prin această metodă au rămas activi pe întreaga durată a studiului, adică mai bine de un an și jumătate, ceea ce reprezintă o performanță semnificativ superioară anticorpilor monoclonali tradiționali, care își pierd eficiența după câteva luni.
Terapia cu anticorpi monoclonali (mAbs), folosită anterior în combaterea Covid-19, presupune administrarea de proteine fragile care necesită condiții stricte de refrigerare și transport.
În schimb, terapia DMAb nu necesită depozitare la rece, deoarece materialul genetic care codifică anticorpii poate fi păstrat și transportat cu ușurință, iar organismul însuși produce anticorpii după administrare.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Această tehnologie ar putea avea aplicații mult dincolo de recenta pandemie de Covid-19, oferind o platformă adaptabilă pentru combaterea altor infecții virale sau chiar a unor boli cronice.
Deși terapia DMAb se află încă în etapele timpurii de evaluare și nu a fost aprobată pentru utilizare clinică, rezultatele acestui prim studiu demonstrează că metoda este sigură și poate fi aplicată cu succes în practică.
Cercetarea a fost publicată recent, în revista „Nature Medicine”, și reprezintă un pas important către o nouă generație de terapii experimentale care utilizează ADN sintetic pentru producerea anticorpilor, care ar putea transforma radical modul în care medicina previne și tratează bolile infecțioase.
