Anul trecut a fost cel mai fierbinte din istorie, oceanele au clocotit, ghețarii s-au topit în ritmuri alarmante, iar oamenii de știință nu au reușit să identifice cauza, relatează CNN.
Anumiți factori ce determină temperaturile înalte erau bine cunoscuți, în principal emisiile de dioxid de carbon rezultate din arderea combustibililor fosili, respectiv fenomenul natural El Niño.
Citește și: Rezervele de aur ale Rusiei au ajuns la cel mai ridicat nivel din istoria sa. Cât valorează
Acestea însă nu sunt suficiente pentru a explica recordurile de temperatură observate în 2023, potrivit mai multor studii, relatează AFP.
Într-un articol publicat joi în revista Science, oamenii de ştiinţă indică un alt potențial factor responsabil, și anume scăderea reflectării razelor solare de către norii de joasă altitudine.
În termeni simpli, mai puțini nori luminoși de joasă înseamnă că planeta „s-a întunecat”, permițându-i să absoarbă mai multă lumină solară, a explicat Helge Goessling, autor al raortului și fizician al climei la Institutul Alfred Wegener din Germania.
Acest fenomen se numește „albedo” și se referă la capacitatea suprafețelor de a reflecta energia solară înapoi în spațiu.
Cei trei cercetători care au lucrat la studiu au subliniat că 0,2°C din încălzirea de aproape 1,5°C observată în 2023 în raport cu era preindustrială nu reprezintă o consecinţă directă a emisiilor de gaze cu efect de seră de origine antropică sau a declanşării fenomenului El Nino.
Utilizând date furnizate de sateliţi, ei au ajuns la concluzia că principalul factor care se face vinovat de această diferenţă este „un nivel istoric scăzut al albedoului planetar”, adică a procentului de raze solare reflectate în spaţiul cosmic de o suprafaţă, și care se află „probabil la cel mai scăzut nivel de după 1940”.
Citește și: Denumirea „Bluetooth” își are originile într-un personaj istoric de acum 1.000 de ani
Acest albedo este „în declin începând din anii 1970” din cauza topirii banchizei din Arctica, apoi a celei din Antarctica „începând din 2016”, au explicat Helge Goessling, Thomas Rackow şi Thomas Jung.
Însă în 2023, scăderea acoperirii noroase şi, în principal, a celei de joasă altitudine a accentuat această tendinţă, mai ales între Tropicul Racului şi Cercul arctic, precum şi deasupra apelor tropicale, mai ales în Atlantic, unde s-au înregistrat niveluri de temperatură record.
