Oamenii moderni și neandertalienii interacționau cu 100.000 de ani mai devreme decât se credea anterior, potrivit cercetătorilor care au utilizat tomografia computerizată și cartografierea 3D pentru a studia oasele unui copil despre care cred că era rezultatul încrucișării între cele două grupuri.
Copilul, descris într-un studiu recent publicat în revista științifică L’Anthropologie, a fost îngropat într-o peșteră din Israel în urmă cu aproximativ 140.000 de ani. Deoarece nu s-a extras ADN antic din rămășițele fosilizate, este imposibil să se confirme originea copilului, dar oamenii de știință spun că detaliile microscopice din oase indică faptul că copilul avea trăsături ale ambelor grupuri, potrivit stiripesurse.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Când oasele au fost excavate pentru prima dată din peștera Skhul din nordul Israelului în 1931, arheologii au recunoscut că copilul nu aparținea nici speciei Homo sapiens, care sosise în regiune din Africa, nici speciei Neanderthal, care sosise din Europa. Ei au concluzionat că era o specie separată, indigenă zonei.
Dar noua cartografiere 3D le-a permis cercetătorilor să studieze mici detalii ale craniului care anterior erau dificil de văzut sau de descifrat. Cercetătorii au putut examina trăsături distinctive, cum ar fi structura urechii interne și amprenta vaselor de sânge care alimentau creierul.
Comparând caracteristicile cunoscute ale Homo sapiens și ale neanderthalienilor, cercetătorii au concluzionat că copilul era rezultatul încrucișării între cele două specii.
Citește și: UE a aprobat al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: „Unul dintre cele mai dure de până acum”
Anterior, cel mai vechi exemplu cunoscut de încrucișare între aceste grupuri datează de acum aproximativ 40.000 de ani, în Europa Centrală, a explicat Israel Hershkovitz, cercetătorul principal al studiului și profesor de arheologie și evoluție umană la Universitatea din Tel Aviv.
