Viitorul şi valorile comune, dar şi obiectivele pentru viitor ale statelor din Balcani au constituit tema principală a unui amplu eveniment internaţional care a avut loc miercuri, la Bruxelles, organizat de grupul S&D, prin europarlamentarul Maria Grapini, împreună cu reprezentanţi în Parlamentul European din Bulgaria, Grecia şi Cipru, şi care a reunit europarlamentari români, bulgari şi greci, precum şi reprezentanţii acestor ţări la UE.
Evenimentul, la care a fost prezent liderul europarlamentarilor social-democraţi, Viorica Dăncilă, este primul de acest gen dedicat de organizatorii români aniversării Anului Centenar, conform agerpres .
În deschidere, europarlamentarul grec Kostadinka Kuneva a subliniat că obiectivul principal al unei astfel de manifestări este prezentarea aspectelor care unesc statele europene din Balcani care le ajută să devină mai puternice pe viitor în actualul context internaţional.
Citește și : ONU : Aproape 100.000 de persoane au fost strămutate din provincia siriană Idleb
“La sfârşitul Războiului Rece am trecut trecut printr-o perioadă frământată de adaptare la noile realităţi. Astăzi realitatea este că şase state din regiune sunt membre ale UE şi încă cinci au solicitat să devină. (…) Credem că putem deveni încă şi mai puternici pe viitor şi putem lucra si mai bine. Vrem să vorbim despre viitorul nostru comun spunând că putem ajunge la un nou nivel de solidaritate şi de cooperare din Balcani în cadrul unei Europe unite. Acest lucru este fezabil. Sunt iniţiative de cooperare din Balcani (…), le susţinem şi ne dorim ca Uniunea Europeană să aibă o politică autentică pentru Balcani. O astfel de politică ar putea ajuta toate statele din regiune să se alăture Uniunii Europene, pentru că suntem convinşi că statele din regiunea Balcanilor pot să devină un factor de pace şi stabilitate pentru întreaga Europă. Sperăm că acest obiectiv este împărtăşit de toată lumea din toată Europa. De aceea suntem astăzi aici’, a arătat Kostadinka Kuneva.
Politica pentru Balcanii occidentali se află printre priorităţile viitoarei preşedinţii a Uniunii Europene pe care o va deţine România, a subliniat ambasadorul Luminiţa Odobescu – reprezentant Permanent al României la Uniunea Europeană.
“Uniunea Europeană s-a angajat să reenergizeze accentul pe care îl pune pe UE. Noile dinamici au fost lansate deja anul trecut. (…) Ne aşteaptă o primăvară încărcată, o nouă strategie pentru extinderea UE pe care o aşteptăm în februarie, de asemenea un nou pachet pentru extindere şi un nou Summit pentru Balcanii Occidentali. Toate aceste evenimente ar trebui văzute de statele candidate ca progrese. (…) Important este să venim cu rezultate în ceea ce priveşte reformele şi agendele în beneficiul popoarelor din această regiune. De importanţă covârşitoare este şi reforma pe care statele candidate o realizează. România dă o importanţă deosebită Balcanilor Occidentali. Avem o experienţă relevantă pe care o putem transmite mai departe. Avem relaţii bilaterale existente cu toate statele din regiune şi am învăţat nişte lecţii preţioase. Faptul că Balcanii Occidentali se află în imediata noastră vecinătate presupune că va fi firesc pentru preşedinţia viitoare a UE să se axeze printre priorităţi şi pe această regiune’, a arătat oficialul român.
Prima parte a dezbaterii, care a fost moderată de europarlamentarul Georgi Pirinski, s-a referit la aspectele istorice şi culturale din Balcanii de Sud şi Estul Mediteranei.
În Balcani nu există doar o istorie comună, ci şi o civilizaţie omogenă relativ în special în cultura populară, ceea ce diferenţiază cumva aceste ţări de restul Europei, a declarat Walter Puhner, de la Universitatea din Atena, membru corespondent al Academiei Austriece.
“În sud – estul Europei există o cultură comună, lingviştii vorbind chiar despre o ‘federaţie a limbilor’, a arătat prof. Walter Puhner, care a vorbit despre tradiţia populară comună în Balcani.
Tema identităţilor culturale din Balcani în timp şi spaţiu a fost abordată de pr. Dimitris Stamatopoulos, de la Universitatea din Macedonia, Institutul Freiburg pentru studii avansate, iar despre modul în care valorile creştine comune se constituie ca fundament al proiectului european a vorbit conf. univ. dr. preot Patriciu Vlaicu, de la Facultatea de Teologie Ortodoxă Cluj- Napoca.
“Trei ţări majoritar ortodoxe şi a patra mai puţin îndepărtată sunt membre ale UE. Împreună cu ele, alte ţări sunt deschise spre acest proiect european. Majoritatea ţărilor din această regiune sunt marcate de cultura creştină în mod ireversibil. Când vorbim despre ortodoxie în acest context prea puţină lume îi înţelege sensul şi valorile. (…) Pentru noi, creştinii, este important să dăm Uniunii Europene tot ceea ce societatea noastră poate aduce ca valorizant’, a spus preot Patriciu Vlaicu, care a arătat că Europa are nevoie în continuare de mesajul Evangheliei pentru a depăşi convulsiile actuale. “Cred că Balcanii pot aduce Europei un plus de valoare şi Europa confirmă Balcanilor valoarea pe care o au”, a adăugat el.
Cea de-a doua parte a discuţiilor, care s-au referit la viitorul comun într-o Europă reînnoită, a fost moderată de europarlamentarul Maria Grapini.
“Am dorit să dăm un mesaj că da, putem să trăim în diversitate, în unitate, dar în diversitate cu unitatea noastră. (…) Cred că în primul rând trebuie să se recunoască istoria zbuciumată a acestei zone, cred de asemenea că trebuie să dăm acest mesaj – viitorul statelor din Balcani este alături de Occident. Balcanii sunt o parte a Europei şi acesta este mesajul. (…) Europa unită este un proiect de viitor din care ţările balcanice nu pot ieşi’, a arătat Maria Grapini.
Balcanii par să fie într-un fel “dosul Europei”, a apreciat pe de altă parte Yiannis Bournous, reprezentant al Secretariatului Politic din SYRIZA, responsabil pentru Europa şi Afaceri Internaţionale. ‘Balcanii par să fie într-un fel dosul Europei – corupţia larg răspândită, criminalitate organizată, ură etnică, naţionalism şi stabilitate precară în Balcanii Occidentali, unde există încă probleme nerezolvate. (…) Cred că zona noastră are nevoie de cooperare mai mare decât oricând. Criza energetică a demonstrat că este nevoie de cooperare. (…) Locul statelor balcanice este în UE’, a arătat acesta.
În intervenţia sa, liderul europarlamentarilor PSD, Viorica Dăncilă, a arătat că Uniunea Europeană a traversat o perioadă complicată, iar toate provocările la care UE a trebuit să dea un răspuns constituie un test pentru coeziunea, valorile şi unitatea Uniunii. Potrivit eurodeputatei, Europa asistă în continuare la o serie de provocări la nivel naţional, între acestea fiind situaţia catalană, formarea coaliţiei în Germania, dar şi alegerile din Ungaria, care se desfăşoară “pe un mesaj naţionalist şi antieuropean”.
“Ţinând cont de toate acestea, trebuie să ne concentrăm mai mult decât oricând asupra acţiunilor care ne unesc, în loc să venim de foarte multe ori cu probleme care divizează UE. (…) Pentru ţara mea, pentru Romania, continuarea integrării europene rămâne un obiectiv strategic de dezvoltare pe terme lung. Ştim că România este o ţară proeuropeană şi cred că avem nevoie de o Europă mult mai bună, mai cooperantă, bazată pe rezultate şi, în acelaşi timp, o Uniune mult mai apropiată de cetăţeni. Şi cred că activitatea noastră, a tuturor, trebuie să se concentreze pe rezultate concrete ca o valoare adăugată Uniunii Europene. 2018 este anul Centenarului. 2018 este important pentru Bulgaria, (…), dar şi anul în care noi, România, pregătim preluarea preşedinţiei Consiliului de la 1 ianuarie 2019. Cred că trebuie să dăm răspuns multor întrebări. Cel puţin pentru România ar trebui să avem răspunsuri pentru probleme dificile care nu sunt uşor de gestionat – cadrul financiar multianual, Brexit, combaterea terorismului, problema refugiaţilor. Cred că la acest probleme trebuie să dăm un răspuns comun creând un viitor comun. Cred că nu există o altă alternativă în afară de continuarea procedurilor de integrare, de consolidare a UE. (…) Viitorul Europei depinde de fiecare dintre noi, de aceea trebuie să ne implicăm să construim o Europă puternică”, a subliniat liderul europarlamentarilor PSD.
Dr. Sotiris Walden, autorul unui mare număr de cărţi şi articole pe tema extinderii europene, a fost de părere că cetăţenii care resping forma actuală a UE nu prea susţin extinderea, iar guvernele vor urma acest lucru, în ciuda tendinţelor geo-politice.
“În martie anul trecut, Consiliul European, pentru prima dată, şi-a reiterat angajamentul pentru un viitor european al Balcanilor Occidentali. (…) Oare de ce există aceasta mentalitate? Sunt anumite motive pentru reînnoirea acestui interes pentru Balcani din partea Berlinului şi Bruxelles-ului. Mai întâi, această ‘cruciadă’ antirusească a Occidentului subestimează prezenţa ruşilor în Balcani şi încearcă să o elimine – aceasta poate fi o cauză. Apoi continuă fragilitatea regiunii cu chestiuni încă nerezolvate. (…) Cauzele adânci ale crizei europene sunt reprezentate de reducerea solidarităţii în faţa provocărilor aduse de globalizare. (…) În opinia mea există nevoie urgentă să avem forţe pro-europene autentice în Balcanii Occidentali”, a susţinut Walden.
Evenimentul din Parlamentul European a fost precedat de vernisajul expoziţiei fotografului bulgar Ivo Hadjimishev cu fotografii din Grecia, Bulgaria, România, Turcia, Albania, FYROM, Serbia, Muntenegru, Bosnia şi Herţegovina, precum şi de un recital muzical susţinut de artişti bulgari şi greci şi s-a încheiat cu o prezentare de produse tradiţionale din România, Grecia şi Bulgaria. A avut totodată loc un moment artistic care l-a avut în centru pe maestrul naiului Nicolae Voiculeţ, care a fost acompaniat de Ansamblul Zamfira – concertul extraordinar fiind organizat în colaborare cu Casa de Cultură Belgo-Română ARTHIS.
