Migrația masivă și îmbătrânirea populației pun presiune pe economia României, arată rezultatele unui raport al Organizației pentru Cooperare și Dezvoltare Economică (OCDE) – „Evaluările OECD privind politicile pieței muncii și politicile sociale: România 2025”.
„Populația aptă de muncă din România se reduce rapid. Această contracție este determinată de ratele scăzute ale fertilității din trecut și de nivelurile ridicate de emigrare. (…) La fel ca în alte țări din regiune, emigrarea a amplificat presiunile legate de îmbătrânirea populației și a contribuit la deficitul de forță de muncă”, se arată în raportul OCDE, potrivit stiripesurse.
Citește și: Maia Sandu: „Datorăm pacea noastră Ucrainei. Vrem să aderăm împreună la Uniunea Europeană”
În același timp, creșterea preconizată a ponderii persoanelor vârstnice în România este mult mai modestă decât în țările OECD. Acest lucru este o consecință a longevității relativ scăzute. Speranța de viață actuală este de 76,5 ani în România, față de 80,3 ani în țările OECD.
„Emigrarea la scară largă – la un nivel mai ridicat decât în oricare altă țară OECD – a contribuit la contracția populației, aproape unul din cinci români apți de muncă locuind în străinătate, și la apariția penuriei de forță de muncă (…) Reforma substanțială a pensiilor aprobată în 2023 are rolul de a răspunde presiunii demografice generate de îmbătrânire. Reforma va egaliza vârsta de pensionare între bărbați și femei și o va corela cu creșterea speranței de viață”, mai arată raportul.
Rata de ocupare în România, de 63% în 2023, a fost substanțial mai mică decât media înregistrată în țările OECD.
„În ciuda unei piețe a muncii în plină expansiune în anii care au precedat criza COVID-19, ocuparea forței de muncă și participarea la piața muncii în România sunt scăzute în comparație cu țările OECD”, potrivit OECD.
Cu o rată de ocupare de 19%, tinerii din România se află la jumătatea mediei OECD de 41% în 2023. Unul din cinci tineri cu vârsta între 15 și 29 de ani nu era angajat și nici implicat în educație sau formare (NEET) în România în 2023 – cel mai mare procent dintre țările OECD europene. Diferența de ocupare între persoanele cu dizabilități și restul populației a fost de 32% în România în 2022, în timp ce media UE a fost de 21%.
Munca nedeclarată în sectorul privat a fost estimată la 27,1% din valoarea adăugată brută în România în 2019 – cel mai ridicat procent dintre țările UE și aproape dublu față de media UE de 14,8%.
Pe de altă parte, disparitățile regionale sunt excepțional de mari în România. Ratele sărăciei variază substanțial între regiuni – de la 2% în București la peste 30% în regiunile sud-vest și nord-est.
„În România, veniturile gospodăriilor sunt scăzute, iar inegalitățile de venit sunt medii. (…) Rata sărăciei în termeni de venit era de 16,2%, substanțial mai mare decât media OECD de 10,9% în 2021. Diferența între ratele sărăciei din zonele rurale și cele urbane este extremă în România – cea mai mare din Uniunea Europeană. (…) În zonele rurale, rata sărăciei era de 34%, față de doar 6% în orașe”, reiese din raport.
Prea mulți tineri din România nu dobândesc competențele de bază și competențele vocaționale necesare pentru a se integra pe piața muncii.
„În 2022, aproximativ 49% dintre adolescenții de 15 ani nu au atins nivelul minim de competență în matematică, 42% nu l-au atins în citire, iar 44% în științe – valori mult mai mari decât media OECD”, se mai arată în raport.
Salariul minim net a crescut de peste trei ori în termeni nominali în deceniul anterior anului 2023, în timp ce prețurile de consum au crescut cumulat cu 43%.
Citește și: UE a aprobat al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: „Unul dintre cele mai dure de până acum”
În ceea ce privește pensiile, în 2023 a fost aprobată o reformă substanțială. Vârsta de pensionare a femeilor va crește treptat de la 62 la 65 de ani până în 2035, egalizându-se cu cea a bărbaților.
„Reforma a crescut pensiile actuale și viitoare, a sporit progresivitatea beneficiilor și a simplificat modul de calcul, fără a afecta sustenabilitatea financiară pe termen lung”, arată raportul OECD.
