Venituri care scad, locuri de muncă mai puţin stabile, o presiune fiscală şi costuri imobiliar în creştere: ”Milenalii” din clasa de mijloc par a fi o specie pe cale de dispariţie, avertizează Organizaţia pentru Cooperare şi Dezvoltare Economică (OCDE), relatează joi AFP, potrivit Agerpres.
”Astăzi, clasa de mijloc seamănă din ce în ce mai mult cu un vas navigând în ape tulburi”, a afirmat secretarul general al OCDE, Angel Gurria, citat miercuri într-un comunicat care însoţeşte publicarea unui raport: “Sub presiune: Clasele de mijloc pierd viteză”.
Citește și : La est de Londra, susţinătorii Brexitului îşi exprimă frustrarea şi exasperarea faţă de o nouă amânare
Potrivit studiului, peste 68% din ”baby boomers”, născuţi în plină prosperitate după cel De-al Doilea Război Mondial, au reuşit să se integreze în acest segment socio-economic al populaţiei care câştigă între 75% şi 200% din venitul naţional mediu, faţă de doar 60% dintre faimoşii “milenali”, generaţia care în prezent are vârste cuprinse între 20 şi 40 de ani.
Mai mult decât declinul statistic al acestei populaţii, slăbirea ponderii sale economice în întreaga societate este ceea ce pare să preocupe OCDE, care acordă claselor mijlocii rolul de ”centru de gravitate economică esenţial pentru a sprijini creşterea productivităţii pentru a finanţa în mod corespunzător protecţia socială şi pentru a scoate milioane de familii din sărăcie”.
“Acest studiu ridică problema finanţării serviciilor publice”, a explicat Lucas Chancel, co-director al Laboratorului privind inegalităţile mondiale din cadrul Şcolii de Economie din Paris. “Aceasta este tocmai ceea ce face ca europenii din clasele populare şi de mijloc să nu câştige la fel de mult precum cei din Statele Unite”, a spus el.
“Comprimarea unei clase de mijloc sub efectul creşterii inegalităţilor are drept rezultat mai multe alegeri politice decât mecanice”, a criticat el.
OCDE, organizaţie care include cele mai bogate ţări, atribuie această declasare “creşterii costurilor pentru locuinţe”, în timp ce clasa de mijloc aspiră la proprietăţi, salariile stabile, în contextul ”insecurităţii crescute a ocupării forţei de muncă” sau a presiunii fiscale deosebit de ridicate asupra acestei categorii de populaţie.
”În ultimii 20 de ani, preţurile locuinţelor au crescut de trei ori mai rapid decât venitul mediu pe gospodărie şi un loc de muncă din şase care corespunde unui salariu mediu se confruntă în prezent cu un risc mai ridicat de a fi afectat de procesul automatizării faţă de un loc de muncă din zece cu venituri ridicate”, se menţionează în studiul OCDE.
Citește și : Julian Assange, inculpat în SUA pentru piraterie informatică
“Chiar şi cu două venituri, este din ce în ce mai dificil să se atingă nivelul venitului mediu, dacă cel puţin unul dintre parteneri nu are calificare foarte înaltă”. Atunci când piaţa forţei de muncă era mai protectoare, promisiunile de pensii corecte mai mari, un singur salariu pentru un loc de muncă înalt calificat era adesea suficient, notează studiul.
”Analiza noastră schiţează un tablou sumbru şi lansează un apel la acţiune. Clasa de mijloc se află în centrul unei societăţi unite”, avertizează Gabriela Ramos, directoarea de cabinet a OCDE. ”Trebuie să răspundem preocupărilor legate de costul vieţii, echitate şi incertitudine”, a apreciat ea.
Aşa cum ilustrează, de exemplu, criza “vestelor galbene” din Franţa, “riscul declasării” îngrijorează cu atât mai mult clasele de mijloc care îl consideră “nedrept”. Prin urmare, OCDE îi sfătuieşte pe lideri să reflecteze la politicile lor.
Pentru a combate sentimentul de nedreptate fiscală, organizaţia sugerează o diminuare a impozitului pe venit, care să devină unul progresiv, întărind în acelaşi timp impozitarea capitalului, a veniturilor din proprietăţi şi drepturile de succesiune.
De asemenea, studiul recomandă “încurajarea ofertei de locuinţe la preţuri accesibile”, evitând în acelaşi timp “segregarea rezidenţială” şi să se mizeze pe educaţie şi formare pentru a lupta împotriva vulnerabilităţii pieţei forţei de muncă.
”În ultimii ani, organizaţiile multinaţionale sunt mai mult la curent cu realităţile economice decât politicienii aflaţi la putere. Dar cât va dura până să se actualizeze software-ul economic al unor lideri rigizi?”, a întrebat retoric Lucas Chancel.
Şi astfel putem face legătura între frustrarea claselor de mijloc şi creşterea populismului într-o putere emergentă ca Brazilia. Fostul preşedinte de stânga “Lula a fost ales pentru promisiunea privind serviciile publice, dar el a semnat şi un acord cu patronatul pentru a nu face reforma fiscală. Clasa de mijloc s-a simţit presată şi aceasta a dus la un sentiment pro-Bolsonaro”, a conchis studiul citat.
