Cancelarul german Olaf Scholz a sosit vineri la Beijing într-o vizită controversată, pe fondul unei lipse de încredere în creştere a Occidentului faţă de regimul autoritar al Chinei, informează AFP, potrivit agerpres.
Avionul său a aterizat în capitala Chinei în jurul orei locale 9:40 (01:40 GMT), potrivit unui jurnalist AFP aflat la bord, în această vizită care este prima a unui lider al UE şi al G7 de la începutul pandemiei de COVID-19.
Citeşte şi: Netanyahu REVINE şi consecinţele sunt SEISMICE – Black News
Politica strictă COVID zero a determinat a doua cea mai mare economie a lumii să îşi închidă graniţele timp de aproape trei ani.
Vizita de o zi a cancelarului german, la scurt timp după realegerea lui Xi Jinping în funcţia de lider al Partidului Comunist Chinez şi al ţării, este privită critic nu numai în Germania, ci şi la Paris, Bruxelles şi Washington.
Reluând vizitele în China ale predecesoarei sale, creştin-democrata Angela Merkel (12 călătorii în 16 ani la putere), social-democratul Scholz este însoţit de o întreagă delegaţie de industriaşi, printre care conducerea Volkswagen şi BASF. Cu toate acestea, dependenţa primei economii a UE de această autocraţie în care companiile germane realizează o parte semnificativă din profituri este din ce în ce mai pusă sub semnul întrebării.
“Prin călătoria sa în China, cancelarul urmăreşte o politică externă care duce la pierderea încrederii în Germania în rândul partenerilor noştri cei mai apropiaţi”, a criticat un deputat al opoziţiei, Norbert Rottgen, care a criticat acest “demers solitar”.
Chiar în cadrul coaliţiei guvernamentale au existat avertismente împotriva călătoriei. Ministrul afacerilor externe, ecologista Annalena Baerbock, a îndemnat să “nu mai depindem de o ţară care nu împărtăşeşte valorile noastre”, existând riscul de a deveni “vulnerabili politic la şantaj”.
Cu toate acestea, cu câteva zile înainte de călătorie, cancelarul german a autorizat o participaţie chineză la terminalul portului Hamburg. Washingtonul a făcut presiuni asupra Berlinului pentru a limita cota cedată grupului chinez Cosco.
Încercând să calmeze lucrurile, Scholz a promis să nu treacă cu vederea chestiunile controversate în timpul acestei vizite în care se va întâlni cu preşedintele Xi Jinping şi cu prim-ministrul Li Keqiang.
Într-un articol publicat chiar înaintea plecării sale, cancelarul s-a declarat conştient de faptul că “China de astăzi nu mai este la fel ca acum cinci sau zece ani”, menţionând în special recentul congres al Partidului Comunist Chinez care a consolidat puterea preşedintele Xi Jinping.”Dacă China se schimbă, trebuie să se schimbe şi relaţiile noastre cu China”, a recunoscut cancelarul german, evaluare ce evidenţiază o schimbare prudentă a politicii germane faţă de Beijing. Olaf Scholz nu are în vedere o decuplare faţă de China în domeniul economic, ci o reducere a “dependenţelor unilaterale” cu “pragmatism şi cu simţul proporţiei”. El a enumerat subiectele dificile pe care intenţionează să le abordeze în discuţiile cu autorităţile chineze: “respectarea libertăţile civile şi politice şi drepturile minorităţilor etnice”, precum uigurii musulmani din Xinjiang.
Purtătorul de cuvânt al ministerului chinez de externe, Zhao Lijian, a avertizat însă:”Partea chineză se opune oricărei ingerinţe în afacerile noastre interne şi oricărei denigrări sub pretextul de a discuta despre drepturile omului”.
Cancelarul german a promis că va aborda, de asemenea,”situaţia tensionată din jurul Taiwanului” şi războiul din Ucraina, deoarece China îşi revendică “neutralitatea”, percepută de occidentali ca un sprijin tacit pentru Kremlin.
“Este logic ca Scholz şi Xi să se cunoască mai bine personal. O linie directă cu Beijingul ar putea fi, de asemenea, utilă, având în vedere riscul escaladării războiului de agresiune al Rusiei în Ucraina”, notează Mikko Huotari, directorul institutului Mercator pentru studii chineze (Merics) din Berlin. El crede însă că liderul german trebuie să îşi clarifice mesajul pentru a explica “propriului său guvern, Europei şi Chinei orientarea politică a Germaniei faţă de China”.
