Mai multe localități din Zona de Securitate, printre care Varnița, Corjova, Cocieri, Molovata Nouă și Vasilievca, rămân expuse riscurilor energetice în cazul unor crize similare celei din iarna trecută. Avertizarea vine din partea avocatului poporului, Ceslav Panico, și se regăsește într-o evaluare privind respectarea drepturilor omului în contextul crizei energetice generate de sistarea livrărilor de gaze naturale din Federația Rusă, la 1 ianuarie 2025.
Potrivit ombudsmanului, aceste localități nu sunt conectate integral la infrastructura energetică națională, iar în eventualitatea unor întreruperi majore nu dispun de soluții structurale adecvate. Informația este citată de Știri.md, cu referire la IPN.
Raportul mai semnalează riscuri persistente de dezinformare și o comunicare publică insuficientă în situații de criză, factori care limitează accesul populației la informații corecte și subminează încrederea în măsurile adoptate de autoritățile statului.
Monitorizarea a vizat atât măsurile concrete întreprinse de autorități, cât și constrângerile obiective determinate de lipsa controlului efectiv asupra regiunii transnistrene. Analiza arată că efectele crizei energetice au fost resimțite în mod disproporționat de grupurile vulnerabile, inclusiv persoanele vârstnice, persoanele cu dizabilități, copiii, pacienții dependenți de servicii medicale și persoanele private de libertate.
În urma evaluării, avocatul poporului a formulat un set de recomandări adresate Guvernului. Printre acestea se numără asigurarea transparenței și a unei comunicări eficiente cu populația din Zona de Securitate și din regiunea transnistreană, publicarea periodică a informațiilor privind implementarea măsurilor adoptate în contextul crizei energetice, precum și elaborarea unei hărți oficiale a localităților conectate și neconectate la rețelele energetice de pe malul drept al Nistrului.
De asemenea, ombudsmanul recomandă consolidarea comunicării proactive pentru prevenirea dezinformării, dezvoltarea unor mecanisme de protecție pentru grupurile vulnerabile, crearea de fonduri speciale și centre de plasament temporar pentru situații de criză, întărirea coordonării instituționale și integrarea unei abordări bazate pe drepturile omului în procesul decizional. Totodată, este solicitată facilitarea monitorizării independente a situației drepturilor omului și asigurarea unui schimb eficient de date relevante pentru fundamentarea deciziilor viitoare.
