Experţii în vaccinuri de la Organizaţia Mondială a Sănătăţii (OMS) au declarat joi că este necesară colectarea mai multor date despre incidenţa cheagurilor sangvine la persoanele care au primit în afara Europei vaccinul anti-COVID-19 dezvoltat de compania AstraZeneca, informează AFP, potrivit agerpres.
Grupul Consultativ Strategic de Experţi în Imunizare (SAGE) din cadrul OMS a reformulat recomandările sale de precauţie în ceea ce priveşte utilizarea vaccinului AstraZeneca, ţinând cont de datele despre cheagurile sangvine apărute în Europa.
Citește și: SUA trimit întăriri în Afganistan pentru a asigura retragerea trupelor coaliției
“OMS continuă să susţină concluzia potrivit căreia beneficiile acestor vaccinuri sunt mai mari decât riscurile”, a subliniat organizaţia într-un comunicat.
Pe 7 aprilie, SAGE a anunţat că o legătură între acest vaccin şi cheaguri sangvine este plauzibilă, dar nu confirmată, insistând pe faptul că astfel de cazuri sunt “foarte rare”.
Recomandările SAGE au fost actualizate cu ajutorul noilor date furnizate de campaniile de vaccinare aflate în curs de desfăşurare. Vaccinul AstraZeneca este utilizat în 157 de teritorii, potrivit unei numărători efectuate de AFP.
Cele mai multe cazuri de cheaguri sangvine au fost semnalate în Marea Britanie şi în Uniunea Europeană, în timp ce “foarte puţine” au fost raportate în alte ţări, notează specialiştii de la SAGE.
Experţii recomandă ca persoanele care au dezvoltat cheaguri sangvine după prima doză a acestui vaccin să nu mai primească şi doza de rapel.
“O estimare a riscului în afara Europei necesită colectarea mai multor date şi realizarea unei analize”, notează aceiaşi experţi în noile lor recomandări.
Vaccinul AstraZeneca alcătuieşte cea mai mare parte din totalul de doze utilizate în cadrul dispozitivului COVAX, ce permite ţărilor sărace să obţină seruri anti-COVID-19 graţie unor fonduri colectate de donatori.
Peste 40,5 milioane de doze de vaccin AstraZeneca au fost expediate până la această dată în 118 teritorii în cadrul programului COVAX.
Citește și: Germania nici nu vrea să audă de redesenarea frontierelor în Balcanii de Vest
“Ţările ar trebui să ţină cont de situaţia lor epidemiologică, riscurile individuale şi cele de la nivelul populaţiei, disponibilitatea altor vaccinuri şi a altor opţiuni pentru a atenua riscurile”, notează specialiştii din SAGE.
“Raportul beneficiu-risc este cel mai ridicat în grupurile cele mai vârstnice”, precizează autorii raportului, potrivit cărora “nu se ştie până în această zi dacă există un risc de tromboză în urma administrării celei de-a doua doze” a vaccinului AstraZeneca.
