Deminarea Ucrainei necesită o operaţiune la scară mare, comparabilă cu cea din Europa, după al Doilea Război Mondial, în vederea retragerii unor dispozitive explozive, estimată la 300 de milioane de dolari pe an – timp de cinci ani -, potrivit ONU, relatează AFP , scrie news.ro.
Este nevoie de aproximativ 300 de milioane de dolarin (274 milioane de euro) pe an, pe o perioadă de cinci ani, n vederea unei deminări a teritoriului Ucrainei, dă asigurări Paul Heslop, un reprezentant al programelor Serviciului ONU de luptă împotriva minelor (UNMAS).
Citește și : TORNADĂ ucigaşă în Texas! Cel puţin trei oameni au murit
”Urmează să ne confruntăm în Ucraina cu o situaţie ca cea a Europei la sfârşitul celui de-al Doilea Război Mondial”, a subliniat într-o conferinţă de presă la Geneva, miercuri, Paul Heslop, care a amintit că întregul continent a avut nevoie atunci de 15 ani să rezolve problema dispozitivelor explozive.
30% DIN TERITORIU
ONU lucrează la un program de deminare a Ucrainei, care să-i permită să-şi relanseze economia.
”Putem, în următorii trei până la cinci ani, să ne ocupăm de 75-80% din problema care este sursa unor dificultăţi economice”, a estimat Paul Heslop.
În acest sens, ”vom avea nevoie de un angajament real al comunităţii internaţionale, în sumă de 200-300 de milioane (de dolari) pe an în următorii cinci ani”, a precizat el.
Un astfel de program ”i-ar permite Ucrainei să-şi reia locul de grânar al lumii şi să determine o scădere a preţurilor mărfurilor alimentare în întreaga lume”, a rezumat reprezentantul ONU.
Pentru moment, numai 35 de milioane de dolari au fost primiţi, anul acesta, în vederea finanţării acestui program.
Pe aproximativ 30% din teritoriul ucrainean s-ar afla mine, estimează Kievul, o informaţie preluată de mai multe ONG-uri.
AMENINŢARE PE TERMEN LUNG
Beligeranţii – care dispun de stocuri extrem de importsnte de mine – le folosesc şi unul şi celălalt, însă forţele ruse sunt primele care folosesc aceste dispozitive, dintre care unele sunt interzise în dreptul internaţional, porivit unor experţi.
Din categoria armamentului convenţional fac parte minele antivehicul, iar din categoria interzisă în dreptul internaţional fac parte minele antipersonal – interzise prin Convenţia de la Ottawa din 1997, la care Ucraina este parte, dar nu şi Rusia.
Citește și : Prim vot în Congresul american pentru aprobarea unui acord comercial cu Taiwanul
În afară de mine antipersonal şi antitanc – care nu fac diferenţă între un vehicul militar şi un tractor, de exemplu -, armament cu submuniţie este, de asemenea, folosit masiv.
Aceste dispozitive – interzise de către Convenţia de la Oslo din 2008, semnată de către Moscova – nu explodează în 15 până la 30% dintre cazuri şi constituie o ameninţare pe termen lung.
