În spatele entuziasmului legat de promisiunile inteligenței artificiale (IA) se ascund realități dificile, inclusiv modul în care această tehnologie ar putea afecta persoanele deja dezavantajate într-o lume dominată de date.
Un nou raport al Programului Națiunilor Unite pentru Dezvoltare arată că majoritatea beneficiilor aduse de IA vor reveni probabil națiunilor bogate, cu excepția situației în care se vor lua măsuri pentru a folosi această putere în scopul reducerii decalajelor în accesul la nevoi de bază, dar și la cunoștințe avansate.
Raportul publicat marți compară situația actuală cu „Marea Divergență” din timpul revoluției industriale, când multe țări occidentale au cunoscut o modernizare rapidă, în timp ce altele au rămas în urmă, scrie AP.
Întrebările legate de modul în care companiile și alte instituții vor utiliza IA sunt aproape universale, având în vedere potențialul tehnologiei de a schimba sau înlocui unele locuri de muncă realizate de oameni cu ajutorul computerelor și roboților.
Dar în timp ce o mare parte din atenția acordată IA se concentrează pe productivitate, competitivitate și creștere, întrebarea mai importantă este ce va însemna aceasta pentru viețile oamenilor, subliniază autorii.
Aceasta este o problemă pentru comunitățile în care majoritatea oamenilor încă se luptă să aibă acces la competențe, energie electrică și conectivitate la internet, pentru persoanele în vârstă, pentru cei strămutați din cauza războaielor, conflictelor civile sau dezastrelor climatice. În același timp, astfel de oameni pot fi „invizibili” în seturile de date care nu îi iau în considerare, mai arată raportul.
„Ca tehnologie cu utilizări generale, IA poate crește productivitatea, poate stimula noi industrii și îi poate ajuta pe cei care au rămas în urmă să recupereze decalajul”, se arată în raport.
Sfaturi mai bune pentru agricultură, analizarea radiografiilor în doar câteva secunde și diagnosticări medicale mai rapide, prognoze meteo mai eficiente și evaluări ale pagubelor mai precise oferă promisiuni pentru comunitățile rurale și regiunile predispuse la dezastre naturale.
„Sistemele de IA care analizează sărăcia, sănătatea și riscurile de dezastru permit decizii mai rapide, mai echitabile și mai transparente, transformând datele în învățare continuă și valoare publică”, se arată în document.
Totuși, chiar și în națiuni bogate precum Statele Unite, potențialul ca centrele de date să consume o parte prea mare din energie și apă a ridicat îngrijorări. Creșterea producției de energie pentru a satisface cererea tot mai mare poate frâna progresul în limitarea emisiilor de carbon provenite din arderea combustibililor fosili, contribuind în același timp la riscuri pentru sănătate.
Tehnologia ridică și probleme etice, de confidențialitate și de securitate cibernetică: cercetătorii au descoperit hackeri care folosesc IA pentru a automatiza părți ale atacurilor cibernetice. De asemenea, există problema deepfake-urilor, care pot induce în eroare sau pot facilita activități criminale.
Țări asiatice precum China, Japonia, Coreea de Sud și Singapore sunt bine poziționate pentru a profita de instrumentele IA, notează raportul, în timp ce locuri precum Afganistan, Maldive și Myanmar duc lipsă de competențe, energie electrică stabilă și alte resurse necesare pentru a valorifica potențialul informatic al IA. Inegalitățile dintre regiunile din interiorul țărilor înseși înseamnă că unele zone, chiar și din economiile avansate, riscă să fie lăsate în urmă.
Aproximativ un sfert din regiunea Asia-Pacific nu are acces online, arată raportul. Dacă astfel de decalaje nu sunt reduse, milioane de oameni ar putea fi excluși de la utilizarea dispozitivelor, a sistemelor de plăți digitale, a actelor de identitate digitale și a educației și competențelor necesare pentru a participa pe deplin la economia globală. Ei ar putea rămâne „blocați pe partea greșită a unei economii globale conduse de IA”, se spune în document.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Alte riscuri includ dezinformarea și informarea falsă, supravegherea care încalcă dreptul la viață privată și sisteme care pot funcționa ca niște „cutii negre”, accentuând prejudecăți împotriva minorităților sau altor grupuri. De aceea, transparența și reglementările eficiente sunt elemente esențiale pentru a asigura utilizarea corectă și responsabilă a IA, subliniază raportul.
„IA devine următoarea infrastructură esențială a regiunii, asemenea electricității, drumurilor și școlilor, cu beneficii mai rapide și riscuri mai acute”, se arată în raport, care îndeamnă guvernele să investească mai mult în infrastructură digitală, educație și formare, competiție echitabilă și protecție socială.
„Obiectivul”, se mai arată, „este democratizarea accesului la IA, astfel încât fiecare țară și comunitate să poată beneficia, protejând în același timp persoanele cele mai expuse riscului de perturbare”.
