Șefa diplomației europene, Kaja Kallas, consideră că, dacă Ucraina se confruntă cu solicitarea de a-și reducere efectivele armate, atunci, același lucru trebuie cerut și Rusiei, informează „Suspilne” (Ucraina).
Potrivit postului tv național ucrainean, Kallas a făcut declarații în acest sens înaintea reuniunii Consiliului UE la nivel de miniștri ai apărării, la Bruxelles. Diplomata a subliniat că această săptămână ar putea deveni decisivă pentru cursul negocierilor privind stabilirea păcii în Ucraina. „Ar putea fi o săptămână decisivă pentru diplomație. Ieri, am auzit că discuțiile din America au fost dificile, dar productive. Încă nu știm rezultatele, însă astăzi voi vorbi cu ministrul apărării al Ucrainei și cu ministrul de externe”, a declarat șefa diplomației europene, potrivit stiripesurse.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Kallas a comentat și ideea reducerii efectivelor armatei ruse. „Nu considerăm corect să intervenim în deciziile statelor suverane privind dimensiunea armatei lor. Dar ideea mea era că, dacă se va pune presiune pe armata ucraineană, care nu a invadat pe nimeni, atunci, trebuie exercitată presiune și asupra armatei ruse, iar în realitate, armata rusă este cea care reprezintă un risc pentru toți”, a afirmat Kaja Kallas. Șefa diplomației UE a menționat că, în ultimul secol, Rusia a invadat 19 țări. „Și nu vorbesc doar despre țări europene, ci despre toate statele vecine Rusiei. Dacă analizăm cele 19 țări în care Federația Rusă a intrat în ultimii 100 de ani, vedem că toate sunt în pericol. Dacă armata rusă rămâne mare și bugetul lor militar rămâne la nivelul actual, vor dori din nou să îl folosească”, a remarcat Kallas.
Șefa diplomației europene a reiterat că Rusia nu este interesată de pace. „Trebuie să facem Ucraina cât mai puternică, pentru ca ea să se poată apăra în această perioadă extrem de dificilă… Facem două lucruri: în primul rând, punem presiune pe Rusia prin sancțiuni suplimentare și prin credite de reparații – de care (rușii, n.r.) se tem foarte tare, iar în al doilea rând, oferim Ucrainei sprijin militar, financiar și umanitar, ca să poată rezista”, a adăugat Kallas, menționând că Belgia are temeri justificate privind riscurile legate de utilizarea activelor rusești înghețate, însă „toate celelalte state membre au declarat că sunt gata să împartă aceste riscuri”.
Suspilne amintește că, pe 26 noiembrie, Kallas a comentat inițiativa de pace care prevedea reducerea efectivelor Forțelor Armate ale Ucrainei la 600.000 de militari. „Dacă vrem să prevenim continuarea acestui război, atunci, de fapt, trebuie să limităm armata Rusiei și bugetul ei militar”, a declarat Kallas ca răspuns la întrebarea dacă Rusia sau Ucraina ar trebui să își reducă efectivele armate.
