De ce sunt oamenii atât de entuziasmaţi să descopere urme de apă pe Marte şi totuşi nu acordă tot atâta respect resurselor de “aur albastru” ale planetei Pământ, nici nu caută să le împartă mai echitabil? Aceasta este întrebarea pe care o ridică Raportul mondial al ONU privind valorificarea resurselor de apă (2021), publicat luni cu ocazia Zilei Mondiale a Apei, potrivit agerpres.
Potrivit documentului, mulţi oameni irosesc sau utilizează nepotrivit apa, deoarece tind să se gândească numai la cât costă aceasta în termeni monetari. Acest lucru duce la subestimarea adevăratei sale valori, care include şi beneficii culturale şi de sănătate mai greu de cuantificat – de exemplu, faptul că o sursă de apă potabilă aflată aproape de casă le permite fetelor să meargă la şcoală, relatează Thomson Reuters Foundation.
Citește și : BoJo îi avertizează pe britanici: ‘Al treilea val’ de coronavirus ar putea ajunge și în UK!
“Multe dintre problemele noastre iau naştere din cauza faptului că nu apreciem apa la adevărata sa valoare; de prea multe ori, nu o apreciem deloc”, a afirmat Gilbert F. Houngbo, preşedintele ONU-Apă (UN-Water) cu ocazia publicării raportului.
Bazându-se pe raportul mondial al ONU din 2021 privind valorificarea resurselor de apă şi pe date ale Organizaţiei Meteorologice Mondiale şi UNICEF, Reuters prezintă câteva informaţii statistice despre apă şi despre felul în care comunităţile vulnerabile se luptă să aibă acces la resursele de “aur albastru”, pe măsură ce cererea tot mai mare şi încălzirea planetei cresc riscul deficitului de apă:
* La nivel mondial, 4 din 10 oameni nu au suficient acces la apă potabilă sigură. Până în 2050, se preconizează că mai mult de jumătate din populaţia globului se va confrunta cu stres hidric, care are loc atunci când cererea depăşeşte nivelul de resurse de apă disponibile.
* Mai mult de 2 miliarde de oameni locuiesc în ţări care se confruntă cu stres hidric şi se estimează că 4 miliarde de oameni trăiesc în zone care suferă de un deficit de apă sever timp de cel puţin o lună pe an.
* În întreaga lume, 1 din 5 copii nu are suficientă apă pentru nevoile zilnice, iar copii din peste 80 de ţări locuiesc în zone cu vulnerabilitate hidrică ridicată, ceea ce înseamnă că aceştia depind de surse de apă de suprafaţă, de surse de apă neîmbunătăţite sau de surse de apă aflate la peste 30 de minute distanţă.
* În Africa de Est şi de Sud, procentele de copii care locuiesc în astfel de zone sunt cele mai mari, 58% dintre aceştia confruntându-se zilnic cu dificultăţi în a avea acces la suficientă apă.
* La nivel mondial, 2 din 5 persoane (sau 3 miliarde) nu au acasă dotări pentru a se spăla pe mâini cu apă şi săpun, inclusiv aproape trei sferturi din populaţia din cele mai sărace ţări.
* Asigurarea accesului la apă potabilă sigură şi la canalizare în 140 de ţări cu venituri mici şi medii ar costa 114 miliarde de dolari pe an, în timp ce numeroasele beneficii sociale şi economice ale apei sigure sunt greu de evaluat.
* Utilizarea apei dulci la nivel mondial a crescut de şase ori în ultimii 100 de ani şi, începând cu anii 1980, continuă să crească cu o rată de aproximativ 1% pe an.
* Agricultura reprezintă aproape 70% din extragerea de apă la nivel mondial, în principal pentru irigare, dar şi pentru creşterea animalelor şi pentru acvacultură. În unele ţări în curs de dezvoltare, procentul poate ajunge la 95%.
* Schimbările climatice modifică tiparele de apariţie a precipitaţiilor, reduc disponibilitatea apei şi înrăutăţesc pagubele provocate de inundaţii şi de secetă peste tot în lume.
* Topirea stratului de gheaţă şi a gheţarilor – cunoscuţi drept turnurile de apă ale lumii – duce la apariţia mai multor pericole cum ar fi inundaţiile bruşte pe termen scurt, existând în acelaşi timp riscul de a reduce aprovizionarea cu apă pentru sute de milioane de oameni, în viitor.
