“Aida” întruchipează încă de la premiera ei din 1870 opera în forma sa cea mai extravagantă – decoruri somptuoase, costume luxoase şi chiar prezenţa unor cai pe scenă, reprezentând un spectacol grandios menit să transfigureze publicul, informează AFP.
Prestigioasa Metropolitan Opera din New York programează din ce în ce mai mult opere americane şi străine care sunt readaptate la perioada contemporană. Obiectivul: să atragă un public mai tânăr, multicultural, care critică o formă de “apropriere culturală” a operelor europene “orientaliste” de la sfârşitul secolului al XIX-lea, precum “Aida”, potrivit stiripesurse.
Citește și: Gazprom și-a majorat producția cu zeci de miliarde de metri cubi de gaze
Capodopera italienilor Giuseppe Verdi şi Antonio Ghislanzoni, care descrie o poveste de dragoste între o sclavă etiopiană şi un soldat egiptean pe vremea faraonilor, a încântat elita newyorkeză de la Met Opera timp de peste trei decenii.
Atât de mult încât realizarea unei noi producţii a acestei drame în patru acte, care spune o poveste universală de dragoste, război şi loialitate în Egiptul Antic, a reprezentat o provocare uriaşă.
“‘Aida’ fiind atât de grandioasă şi atât de scumpă, m-am simţit cu adevărat sub presiune”, a recunoscut regizorul Michael Mayer, a cărui producţie a început în ianuarie la Met Opera, o clădire imensă, recent renovată, care tronează maiestuos într-un cartier de lux din Manhattan.
“Ştiam că există un public căruia îi plac spectacolele mari”, a declarat regizorul american în vârstă de 64 de ani, care a produs deja “La Traviata” de Verdi pentru Met Opera şi o serie de musicaluri pe Broadway.
“Colonialism şi imperialism”
Michael Mayer este conştient, de asemenea, de faptul că “Aida” a fost criticată pentru “orientalismul” său, deoarece această operă ar oferi o viziune “exotică” şi limitativă asupra Egiptului Antic văzut din perspectiva Occidentului.
Este vorba despre “recunoaşterea subtilă a unei forme de imperialism şi colonialism asociate cu un fel de fetişizare a Egiptului Antic”, a explicat regizorul american, citând şi alte opere “exotice” ale lui Puccini, precum “Madama Butterfly”, care are o intrigă plasată în Japonia, şi “Turandot”, cu o acţiune în China.
În epoca noastră, Michael Mayer crede că publicul este încă sensibil la “frumuseţea” operelor, dar este “mult mai conştient de orientalism, colonialism, imperialism şi de ideea că aceste culturi au fost demontate şi apropriate”.
Este vorba despre o “apropriere culturală” pe care “publicul contemporan pur şi simplu nu mai poate să o accepte”, a afirmat Michael Mayer.
Noua producţie nu a fost bine primită de criticii clasici, dar întinerirea unei opere tradiţionale este complicată, recunoaşte el.
Prin urmare, trebuie să găsit echilibrul corect între a atrage tinerii iubitori de operă şi a continua de a fi pe placul generaţiilor mai vârstnice.
Citește și: Tkaciuk: Declarațiile Kremlinului cresc popularitatea Maiei Sandu
Cu alte cuvinte, explică regizorul, se adaptează o operă tradiţională la perioada contemporană, fără să se abandoneze ceea ce a ancorat “Aida” în posteritate prin intriga sa universală.
“Dacă cineva merge pentru prima dată la operă, vede ‘Aida’ şi îşi spune: ‘Doamne, e ca un spectacol de pe Broadway extravagant, abia aştept să îl revăd’, atunci simt că misiunea mea a fost îndeplinită”, a declarat Michael Mayer.
“Viitorul operei în America este cu adevărat în mâinile tinerilor”, a concluzionat regizorul noii producţii.
