Un amplu studiu realizat în Franța sugerează că mai mulți conservanți utilizați frecvent în industria alimentară ar putea fi asociați cu un risc crescut de hipertensiune arterială și boli cardiovasculare.
Cercetarea, publicată în European Heart Journal și preluată de Science Daily, a analizat datele a peste 112.000 de persoane și este una dintre cele mai ample investigații realizate până acum pe această temă. Autorii studiului au urmărit obiceiurile alimentare ale participanților timp de mai mulți ani și au analizat în detaliu aditivii consumați prin intermediul alimentelor și băuturilor procesate, potrivit stiripesurse.
Citește și: Chișinăul apără dreptul militarilor moldoveni de a purta drapelul național în Zona de Securitate
Studiul a fost realizat în cadrul proiectului NutriNet-Santé și a inclus voluntari din întreaga Franță. Participanții au raportat periodic tot ceea ce au consumat pe parcursul mai multor zile. Cercetătorii au analizat apoi ingredientele produselor, inclusiv conservanții utilizați.
Starea de sănătate a participanților a fost monitorizată timp de șapte până la opt ani pentru a observa apariția hipertensiunii arteriale sau a bolilor cardiovasculare. Potrivit autorilor, aproape toți participanții au consumat cel puțin un conservant alimentar în primii doi ani ai studiului.
Analiza a arătat că persoanele care au consumat cele mai mari cantități de conservanți non-antioxidanți au prezentat un risc cu 29% mai mare de hipertensiune. În același grup a fost observat și un risc cu 16% mai mare de afecțiuni cardiovasculare, inclusiv infarct, accident vascular cerebral și angină pectorală.
De asemenea, participanții cu un consum ridicat de conservanți antioxidanți au avut un risc cu 22% mai mare de hipertensiune arterială. Autorii studiului subliniază că rezultatele indică o asociere statistică și nu demonstrează direct o relație de cauzalitate.
Cercetătorii au analizat individual 17 dintre cei mai utilizați conservanți alimentari. Opt dintre aceștia au fost asociați cu un risc mai mare de hipertensiune arterială. Pe listă se află sorbatul de potasiu (E202), metabisulfitul de potasiu (E224), nitritul de sodiu (E250), acidul ascorbic (E300), ascorbatul de sodiu (E301), eritorbatul de sodiu (E316), acidul citric (E330) și extractul de rozmarin (E392).
Dintre acești aditivi, acidul ascorbic, cunoscut și ca vitamina C, a fost asociat și cu un risc mai mare de boli cardiovasculare.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Autorii studiului consideră că rezultatele justifică o reevaluare a raportului dintre beneficiile și riscurile unor aditivi alimentari utilizați pe scară largă. În același timp, aceștia recomandă consumul de alimente cât mai puțin procesate și reducerea expunerii la aditivi inutili.
Echipa de cercetare continuă să studieze modul în care aditivii și alimentele ultraprocesate influențează inflamația, metabolismul și microbiomul intestinal. Specialiștii speră că aceste analize vor explica mecanismele biologice care ar putea lega consumul anumitor aditivi de apariția unor afecțiuni cardiovasculare.
