Eforturile americane de pace au fost zădărnicite de rezistența europenilor; dacă liderii europeni nu ar fi făcut tot posibilul pentru ca președintele american să nu aibă succes în a pune în aplicare eforturile sale de pace, acordul ruso-ucrainean, european și american ar fi fost deja încheiat, a declarat joi, la Budapesta, premierul ungar la sesiunea plenară a Consfătuirii Permanente Maghiare (Máért), transmite Rador.ro.
Viktor Orbán a spus că politica națională reprezintă o mare provocare pentru guvernele ungare din toate timpurile; acesta este domeniul în care niciun cuvânt nu poate fi rostit fără greutatea riscului.
Citeşte şi: Maia Sandu a semnat decretul! Noul Parlament se va întruni pe 22 octombrie – Stiripesurse.md
Premierul a subliniat că dilema războiului sau a păcii este în prezent cea mai importantă problemă. În opinia sa, este o chestiune fundamentală pentru comunitatea maghiară din Bazinul Carpatic dacă va fi război sau pace în Europa. “Ne aflăm într-un război ciudat, deoarece Europa este în război după propria sa definiție; liderii europeni vorbesc despre războiul ruso-ucrainean ca și cum ar fi războiul nostru”, a afirmat Viktor Orbán, care a menționat: Acest război este ciudat și pentru că soldații din statele UE nu staționează pe teritoriul ucrainean, în sens fizic nu poartă o bătălie, ci este purtată de altcineva. Acesta era numit război prin intermediere, dar aici UE recunoaște deschis că se află în spatele trupelor ucrainene care luptă pe linia frontului. Liderii europeni vor ca războiul să continue, nu negociază cu rușii, ci doar cu ucrainenii și fac tot ce pot pentru a-i aduce pe americani de la partea eforturilor de pace la o poziție europeană de susținere a Ucrainei. Factorii de decizie europeni au astăzi o strategie de război, și aici este inclusă și transformarea întregii economii europene într-un fel de economie de război. Europa a cheltuit până acum 180 de miliarde de euro pentru război, numai la ultimul summit UE de la Copenhaga au vrut să acorde 40 de miliarde de euro Ucrainei printr-o singură decizie”, a precizat premierul ungar, care s-a referit și la problema rezervelor valutare rusești confiscate, care valorează între 150 și 170 de miliarde de euro. El a adăugat că i-a contactat pe ruși deoarece trebuie să știe ce contramăsuri ar putea fi luate dacă această avere va fi luată și folosită pentru finanțarea cheltuielilor ucrainene, de exemplu dacă activele companiilor ungare în Rusia vor fi confiscate sau nu. Dacă activele companiilor vor fi confiscate, atunci este destul de dificil de găsit un motiv pentru care Ungaria ar trebui să sprijine confiscarea activelor rusești blocate, a spus Viktor Orbán, amintind: Conform proiectului de buget al UE pe următorul an, 20-25% din bani ar urma să ajungă în Ucraina sub diverse titluri, chiar dacă țara nu este încă membră a UE. Riscul ca Europa va intra într-un război, care ar duce la o implicare și mai profundă, este acum la cel mai înalt nivel de la izbucnirea războiului.
Ungaria are o contrapropunere: ar trebui să existe negocieri, a subliniat, semnalând că Ungaria nu vrea să obstrucționeze sau să distrugă, ci vrea să-i convingă pe ceilalți de poziția sa diferită.
Europa nu ar trebui să “stea în sala de spectacol”, așteptând să fie invitată la Washington și așezată în rândul din fața mesei directorului general, ci ar trebui să negocieze independent cu rușii și să nu se aștepte să “derive” o poziție din acordul ruso-american.
Premierul a subliniat, de asemenea, că astăzi Europa este într-o măsură importantă mai puternică decât Rusia. În timp ce rușii ar putea fi 140 de milioane, Uniunea Europeană are o populație de peste 400 de milioane, iar PIB-ul statelor membre este de câteva ori mai mare decât cel al Rusiei, iar bugetele lor militare îl depășesc și pe cel al Rusiei, a explicat oficialul ungar, potrivit căruia, totuși, acum se pare că rușii sunt puternici, iar europenii sunt slabi, iar explicația pentru aceasta este că rușii sunt dispuși să lupte, în timp ce europenii au dreptate să nu o facă.
Dacă ai putere, trebuie să o arăți, iar dacă Europa nu luptă, atunci există un singur loc unde o poate arăta: la masa negocierilor, a spus Viktor Orbán, care a adăugat: Ucraina nu este cea mai importantă problemă a acordului, deși este o problemă importantă, dar nu este singura și cea mai importantă problemă. Ar trebui construit un nou sistem european de securitate, ar trebui clarificate problemele legate de înarmare, cât de mari sunt armatele țărilor și trebuie încheiat un tratat în acest sens și stabilit un sistem de control, deoarece în umbra războiului, țările au reziliat una după alta acordurile anterioare privind înarmarea, a explicat premierul. Ungaria nu este în situația în care să cheltuie o parte din ce în ce mai mare din produsul său național brut pe armament; trebuie să mențină „un nivel rezonabil de armament care să ofere securitate”, dar este contrar intereselor poporului ungar să cheltuie continuu din ce în ce mai mult pe arme într-o competiție în spirală. Lista este lungă despre ce anume ar trebui ajuns la un consens cu rușii, cum ar fi comerțul, sancțiunile și energia. “La fel ca în cazul migrației, în cazul războiului și al păcii, se va dovedi în decurs de un an sau doi că poziția corectă a Ungariei a fost cea care a încercat să urmeze o politică externă calmă, bazată pe bunul simț, pe identificarea intereselor europene, în cazul războiului ucraineno-rus. Există un pic de aroganță în propoziția că “ungurii nu au dreptate, dar vor avea dreptate”, dar există mult adevăr în ea”, a declarat premierul ungar.
Războiul ruso-ucrainean înăbușă și blochează dezvoltarea economică europeană, dar dacă războiul s-ar încheia, creșterea economică s-ar tripla într-un timp foarte scurt, a declarat premierul ungar, care a recunoscut că rezistența ucrainenilor de pe prima linie de până acum este un succes fantastic și o performanță eroică, dar a avertizat că, în pofida tuturor acestor lucruri, Ucraina a pierdut o cincime din teritoriu, economia sa este în ruine, iar fără fonduri UE, economia ucraineană nu poate funcționa.
“Noi plătim” pensiile și salariile ucrainenilor, armata și achiziționarea de echipament militar ucrainean, pentru că americanii s-au retras din această situație. Americanii vând arme pe care Europa le cumpără cu sute de miliarde și apoi le trimite Ucrainei. De acum înainte, americanii nu vor mai trebui, practic, să plătească pentru război, prin vânzarea armelor ei câștigă mai mult decât ar fi pierdut, în timp ce europenii plătesc, “ca Czekonics”, a spus premierul, potrivit căruia rezultatul este că economia europeană stagnează din cauza climatului de război și a politicii, iar atâta timp cât există război, nici nu poate începe să se dezvolte.
În același timp, dacă războiul s-ar putea încheia cu pace sau chiar cu un armistițiu, atunci creșterea economică s-ar tripla într-un timp foarte scurt, ceea ce, în cazul Ungariei, ar însemna că creșterea ar fi de trei procente în loc de unu procent, a declarat Viktor Orbán, care a apreciat că problemele și punctele slabe ale economiei ungare nu sunt de natură structurală, ci sunt fundamental de conjunctură și legate de război, prin urmare, acesta este un alt motiv puternic pentru care Guvernul ungar susține – fie și numai pentru bunăstarea economică a propriilor cetățeni – politică de pace.
El a atras atenția asupra summitului UE de la sfârșitul lunii octombrie, a cărui agendă include finanțarea războiului, apartenența Ucrainei la UE și activele rusești înghețate.
Premierul a numit o veste bună faptul că, pe lângă slovaci, și cehii ar putea “alege o altă cale” după formarea guvernului în urma alegerilor, astfel că, alături de premierii ungar și italian, vor fi acum patru prim-miniștri din cei 27 care sunt mai mult sau mai puțin deschis pro-pace, se bazează pe bunul simț și se opun centralizării birocratice de la Bruxelles.
De asemenea, și-a exprimat speranța pentru reluarea cooperării V4, deoarece consideră că președintele polonez are o strategie diferită de cea a guvernului polonez. În opinia sa, Grupul de la Visegrad (Ungaria, Polonia, Slovacia și Cehia – V4) a avut succes până când a fost demontat cu ajutorul Bruxelles-ului și Berlinului.
Premierul a declarat: cel mai important eveniment al anului trecut a fost acea schimbare politică radicală care a avut loc în America, venirea la putere a unui guvern patriotic, naționalist, care încearcă să păstreze rolul de lider al Statelor Unite în economia mondială și politica mondială cu prețul unor schimbări semnificative. Noua conducere americană a revenit de pe piedestalul ideologic pe piedestalul bunului simț și promovează o politică de pace, bazată pe bunul simț, peste tot în lume. Cele două puteri cele mai puternice din afara Americii – China și India – se apropie una de cealaltă cu pași mari, sistemul de cooperare al lumii orientale se consolidează și devine din ce în ce mai clar.
Referitor la situația din Orientul Mijlociu, Viktor Orbán a numit acordul de încetare a focului o realizare uriașă, dar a avertizat că acesta este doar primul capitol, al doilea fiind mult mai complicat, deoarece vor să așeze întreaga Fâșie Gaza sub un nou sistem administrativ, militar și economic, iar aici există multe alte detalii neclare.
Cu privire la transformarea tehnologică care are loc astăzi, a subliniat că inovațiile sunt integrate în funcționarea țărilor mai dezvoltate ale economiei mondiale cu o asemenea viteză încât impactul va fi exploziv în următorii ani. Serviciile bazate pe inteligență artificială au ajuns și în viața noastră de zi cu zi, a spus, atrăgând atenția asupra faptului că funcționarea unui centru de inteligență artificială necesită o cantitate mare de resurse electrice, care poate fi satisfăcută doar cu investiții energetice complet noi, nici măcar centrala din Paks nu este suficientă pentru aceasta.
Viktor Orbán consideră că este o problemă cheie ca Ungaria să nu rămână blocată în prezent, ci să poată rămâne parte a proceselor care “, dau buzna peste noi” și a evoluțiilor din viitor.
Premierul a subliniat că acest lucru necesită menținerea politicii externe care, spre deosebire de formarea unor sfere de influență, privește către toate părțile lumii și încearcă să dobândească de pretutindeni cunoștințele și inovația tehnologică care reprezintă cel mai înalt nivel și de care Ungaria are cea mai mare nevoie. El a pledat pentru formarea unui centru guvernamental de cunoștințe și pentru o capacitate de reacție care să evalueze continuu evoluțiile tehnologice moderne și din perspectiva maghiarilor și care să nu ne permită să “cădem din viitor”. Premierul a cerut organizațiilor membre ale Máért să includă, pe lângă subiectele tradiționale ale minorității maghiare, și sistematizarea cunoștințelor legate de tehnologiile viitorului.
Referitor la relațiile cu țările vecine, a spus că Ucraina este ostilă față de Ungaria, ceea ce are un impact și asupra minorității maghiare de aici.
Ucrainenii s-au integrat profund în politica și economia ungară, a precizat Viktor Orbán, adăugând: că peste zece milioane de ucraineni și-au părăsit țara, “unii dintre ei cu sarcini bine definite.
“Şi în Ungaria pot fi construite relații solide, de la mass-media, la politică și la viața economică, cu scopul de a schimba actuala politică externă suveranistă ungară”, a subliniat premierul în legătură cu ucrainenii, adăugând însă că “nu merită să reacționăm la această problemă cu furie”; “în situația opusă, am face la fel, poate puțin mai elegant”. Ucraina are interesul să implice cât mai multe țări europene în război, ceea ce este o chestiune de viață și de moarte pentru ea, “dar noi trebuie să ne păstrăm calmul”.
Adresându-se liderilor minorității maghiare veniți din Ucraina, a subliniat: Ungaria susține pe deplin minoritatea maghiară din Transcarpatia, comunitatea maghiară de acolo se poate baza pe Ungaria în toate privințele.
Referitor la cooperarea cu românii, premierul a vorbit mai întâi despre dificultățile economice ale României și despre deficitul bugetar de 9,4%, după care a felicitat UDMR pentru asumarea responsabilității de a intra la guvernare chiar și într-o astfel de situație.
Ungaria manifestă disponibilitate, a spus premierul, asigurându-l pe președintele UDMR, Hunor Kelemen, de susținerea țării și amintind că “i-am adus , totuși, pe români în Schengen”, ceea ce a creat o bază de încredere.
Referitor la Austria, a spus că are o relație echilibrată cu cancelarul austriac. În același timp, a menționat: “avem încredere că, mai devreme sau mai târziu, partidul care va câștiga alegerile va putea forma un guvern în Austria. Cât de interesant ar fi dacă ar încerca și ei acest lucru, a spus premierul ungar, care a mulțumit, în legătură cu relațiile sârbo-ungare, politicienilor din Serbia pentru cooperare. El a adăugat că nu este treaba lui să comenteze evenimentele politice interne din Serbia, dar este încrezător că “actuala direcție din Serbia va ieși nevătămată din această situație, iar cooperarea sârbo-ungară, care este de importanță strategică, va fi menținută”.
Premierul a spus că au o relație specială cu Croația; un element recurent al negocierilor sale cu premierul croat este acela că maghiarii care locuiesc în Croația sunt parteneri predictibili, de încredere și pregătiți în materie de guvernare.
Viktor Orbán a afirmat despre Slovenia că este o țară foarte misterioasă. Și-a exprimat speranța că, după alegerile de la începutul anului viitor, va urma o perioadă mai ușoară pentru maghiarii din Slovenia decât ultimii trei sau patru ani. Slovenia este singura țară cu care Ungaria nu ajunge la niciun rezultat cu privire la construirea conductei de gaze. Premierul a explicat că ar fi în interesul fundamental al Ungariei să se conecteze la vastul sistem energetic italian pentru a avea acces la petrolul și gazele din Africa de Nord.
Viktor Orbán a menționat, totodată, că împreună cu slovacii, care au devenit al treilea cel mai important partener comercial al Ungariei, construiesc un nou pod peste Dunăre și lucrează la implementarea unui pachet economic amplu.
Viktor Orbán a spus că, dacă în Polonia se va restabili ordinea naturală, cehii își formează guvernul, Slovacia rămâne fermă pe poziție, Ungaria își menține poziția, în Austria se va încerca formarea unui guvern de către partidul câștigător, iar sârbii își respectă și ei politica externă bazată pe bunul simț, atunci s-ar putea crea un bloc central-european foarte puternic. Aceste țări nu au aceleași interese în toate chestiunile, dar interesele lor pot fi aliniate în ceea ce privește cele mai importante probleme strategice, a spus oficialul ungar, care a adăugat: Aceasta arată o Europă complet diferită, deoarece potențialul de creștere economică al acestei regiuni îl depășește cu mult pe cel al țărilor din Europa de Vest. Este adevărat că sunt mai bogați și au mai mult capital, dar viitorul nu este de partea lor, ci de partea central-europenilor, iar dacă putem uni țările central-europene într-un astfel de sistem, ar putea însemna o Europă complet diferită pentru următorii 15-20 de ani.
Premierul are convingerea că astăzi Ungaria se află într-o situație “atât din punct de vedere spiritual, cât și din punct de vedere al conștiinței sale” în care nu pot ajunge la putere forțele care promovează politici împotriva maghiarilor din afara granițelor Ungariei, care vor să le ia dreptul lor de vot sau care nu vor să conecteze părțile națiunii de dincolo de graniță cu țara-mamă cu aceeași forță precum procedează guvernul actual sau care nu își dau seama că resursele acordate celor de dincolo de granițele țării reprezintă o chestiune de existență pentru cei care locuiesc în interiorul graniței,
Premierul a subliniat: Nu există reîntoarcere la epoca în care maghiarii erau tratați nu ca un întreg, nu ca o națiune, ci ca comunități care trăiau în state diferite și erau tratate ca o comunitate care nu reprezenta o responsabilitate pentru statul ungar. În ultimii 15 ani s-a construit un câmp central de forță în jurul unor probleme politice importante – sprijinul familiei, o economie bazată pe muncă și unitatea națională – ceea ce înseamnă că, indiferent de schimbarea puterii, acest nucleu va rămâne intact. Prin urmare, maghiarii de dincolo de granițele Ungariei pot privi cu încredere următoarele alegeri din Ungaria, a adăugat Viktor Orbán, subliniind: este convins că astăzi organizațiile și comunitățile maghiarilor dincolo de granițele Ungariei sunt pe picioare de neclintit, atât financiar, cât și politic și juridic. El a mulțumit organizațiilor maghiare de dincolo de granițele țării pentru cooperarea și sprijinul acordat în ultimii 15 ani, semnalând că următoarea reuniune Máért va avea loc după alegerile ungare. Viktor Orbán a precizat: Nimic nu și-ar dori mai mult decât să continue această muncă începută
