Cometa Halley poartă numele astronomului care i-a descris pentru prima mișcarea prin spațiu, însă potrivit unor cercetări recente, el nu a fost primul care a descoperit orbita sa periodică în jurul Pământului.
Cometa Halley este numită după astronomul britanic Edmond Halley, care în 1705 a reconstituit orbita acestui corp ceresc combinând propriile observații cu relatări istorice ale altor observatori. Totuși, cercetări recente sugerează că Halley nu a fost primul care a descoperit ciclul aproximativ de 75 de ani al cometei ce îi poartă numele. În schimb, călugărul englez Eilmer (cunoscut și sub numele de Aethelmaer) din Malmesbury ar fi putut face legătura între două observații ale cometei cu peste 600 de ani mai devreme, informează Live Science
Eilmer este cunoscut mai ales pentru faptul că ar fi fost prima persoană din Marea Britanie care a încercat să zboare. Crescând cu mitologia greacă, Eilmer a devenit fascinat de povestea lui Dedal, al cărui fiu, Icar, a zburat prea aproape de soare. În jurul anului 1000, Eilmer ar fi construit o pereche de aripi, le-a atașat de mâini și s-a aruncat de pe un turn. Potrivit istoricului din secolul al XII-lea William de Malmesbury, călugărul a planat aproximativ 660 de picioare (200 de metri) înainte ca o rafală de vânt să-i perturbe coborârea, prăbușindu-se la sol și rupându-și ambele picioare.
Pe lângă fascinația sa pentru zbor, Eilmer avea un interes profund pentru astrologie și astronomie. Când era un băiat tânăr, în anul 989, el a văzut o cometă strălucind pe cer deasupra locuinței sale din Anglia, a scris William de Malmesbury. Decenii mai târziu, în 1066, a văzut cometa pentru a doua oară – și a făcut legătura între cele două apariții, susține Simon Portegies Zwart, astronom la Universitatea Leiden din Țările de Jos, într-o carte recentă.
Portegies Zwart scrie că, potrivit relatării lui William de Malmesbury, la vederea cometei în 1066, Eilmer ar fi exclamat:
„Ai venit, așa-i?… A trecut mult timp de când te-am văzut; dar acum, când te văd din nou, ești mult mai înspăimântătoare, căci te văd vestind pieirea patriei mele.”
La acea vreme, Anglia se afla în mijlocul unei crize de succesiune după moartea regelui Edward Confesorul, care nu lăsase un moștenitor clar la tron. Dacă relatarea lui William este exactă, atunci Eilmer și-a dat seama că cele două „stele strălucitoare” pe care le observase erau, de fapt, una și aceeași. Oricum ar fi, este clar că William însuși a realizat această legătură.
Cometa Halley este prima cometă pe care astronomii au recunoscut-o ca fiind periodică, adică recurentă. Ea are o orbită foarte eliptică în jurul Soarelui. Această orbită alungită o face să treacă pe lângă Pământ la fiecare 72 până la 80 de ani, lăsând în urma sa o dâră luminoasă de praf.
Cea mai veche consemnare probabilă a cometei Halley provine dintr-o cronică chineză din anul 239 î.Hr. De atunci, a fost înregistrată de zeci de ori de astronomi din întreaga lume, fiind adesea interpretată ca un fel de semn prevestitor. Istoricul romano-evreu Flavius Iosephus, de exemplu, credea că apariția cometei în anul 66 d.Hr. prevestea căderea Ierusalimului. Trecerea cometei a fost brodată pe Tapiseria de la Bayeux, care consemnează invazia Angliei de către William Cuceritorul în 1066, după ce cometa a fost văzută zburând deasupra Bretaniei și Insulelor Britanice în aprilie acelui an.
Halley, astronomul, a făcut legătura între aparițiile cometei din anii 1531, 1607 și 1682. El a prezis apoi revenirea acesteia în 1758. Halley a murit în 1742, înainte de a-și vedea predicția împlinită, dar a fost confirmat postum atunci când cometa s-a întors într-adevăr, conform așteptărilor.
Calculele lui Halley au fost impresionante, însă Portegies Zwart susține că Eilmer ar trebui să primească meritul pentru faptul că a pus cap la cap aparițiile cometei cu secole mai devreme. El și Michael Lewis, de la British Museum, au publicat un capitol care susține acest punct de vedere în cartea „Dorestad and Everything After: Ports, Townscapes and Travelers in Europe, 800–1100” (Sidestone Press, 2025).
