Mumia lui Otzi, omul gheţurilor, cu vârsta estimată de 5.300 de ani, şi un om preistoric care a trăit în Siberia acum 45.000 de ani erau amândoi purtători ai unei tulpini cancerigene de papilomavirus uman (HPV), conform unor noi cercetări care nu a apărut încă într-o revistă de specialitate, fiind publicată în arhiva preprint bioRxiv la 16 decembrie, transmite Live Science, potrivit stiripesurse.ro.
Oamenii de ştiinţă au analizat date genetice antice colectate anterior de la aceşti indivizi şi au descoperit că ambii erau probabil infectaţi cu HPV16, conform articolului ştiinţific în care sunt prezentate argumente conform cărora ar fi vorba de “cea mai veche dovadă moleculară” a HPV16 la oamenii moderni.
Citeşte şi: R. Moldova și China consolidează cooperarea în domeniul securității – Stiripesurse.md
Această dovadă extrem de timpurie a HPV16 la oamenii moderni contestă ideea că neanderthalienii, care au trăit cu noi în Eurasia acum aproximativ 60.000 până la 34.000 de ani, au fost cei care ne-au transmis virusul, au spus cercetătorii. Dar echipa a recunoscut că dimensiunea eşantionului lor de două persoane este mică, aşa că este încă greu de ştiut de unde provine HPV16.
HPV este o familie diversă de virusuri care se transmit în principal prin contact direct piele-pe-piele sau contact sexual şi sunt frecvent întâlnite la oamenii de astăzi. Majoritatea infecţiilor sunt asimptomatice, dar într-o foarte mică parte din cazuri, HPV16 şi alte tipuri cu risc ridicat (cunoscute sub numele de papilomavirusuri “oncogene”) pot alimenta dezvoltarea unor tipuri de cancer.
Deşi semnificaţia clinică a papilomavirusurilor este bine înţeleasă, se ştiu puţine lucruri despre apariţia lor în rândul populaţiilor umane preistorice. În cadrul studiului, autorii au explorat o întrebare persistentă despre cât de mult timp au circulat papilomavirusurile legate de cancer – în special HPV16 – la oamenii moderni, a declarat pentru Live Science într-un e-mail co-autorul studiului, Marcelo Briones, profesor la Centrul de Bioinformatică Medicală de la Facultatea de Medicină a Universităţii Federale din Sao Paulo, Brazilia.
“Rezultatele indică faptul că HPV16 a fost asociat cu oamenii moderni din punct de vedere anatomic pentru o perioadă foarte lungă de timp, probabil cu mult înainte de divizarea populaţiilor majore în afara Africii”, acum 50.000 până la 60.000 de ani, a spus Briones. “Acest lucru susţine ideea că virusurile papiloma umane oncogene nu sunt agenţi patogeni recenţi, ci companionii pe termen lung ai gazdelor lor, evoluând alături de primate şi oameni pe perioade evolutive extinse”.
Cercetătorii au reanalizat seturile de date de secvenţiere a genomului disponibile publicului atât pentru Otzi, cât şi pentru omul siberian, cunoscut sub numele de Ust’-Ishim. Aceşti indivizi au fost aleşi deoarece reprezintă două dintre cele mai bine conservate şi mai bine caracterizate genomuri umane antice disponibile, a spus Briones.
Otzi este un om mumificat natural, ale cărui rămăşiţe vechi de 5.300 de ani au fost descoperite în 1991, în lanţul muntos al Alpilor, la graniţa dintre Austria şi Italia. Corpul, hainele şi uneltele sale, remarcabil de bine conservate, au oferit o perspectivă rară asupra vieţii preistorice din regiune.
Între timp, omul Ust’-Ishim, care a fost descoperit în 2008, a trăit acum aproximativ 45.000 de ani în ceea ce este acum Siberia de Vest. Rămăşiţele sale – un singur os de picior – au produs unul dintre cele mai vechi genomuri umane moderne complet secvenţiate vreodată.
Briones şi colegii săi au căutat în seturile de date genetice fragmente de ADN care corespund genomurilor HPV cunoscute. Au găsit mai multe fragmente de ADN care corespund HPV16 (în mod specific, o linie cunoscută sub numele de HPV16A) la ambii indivizi, sugerând că virusul era prezent la aceştia.
Majoritatea ipotezelor anterioare despre momentul în care HPV16 a apărut la oamenii moderni se bazau pe modele computerizate ale modului în care virusul evoluează în timp. Acestea sugerează că virusul are origini evolutive străvechi, dar lipsea confirmarea biologică directă, potrivit cercetătorului. În general, modelele computerizate sugerează că papilomavirusurile au co-evoluat probabil cu vertebratele timp de sute de milioane de ani.
Având în vedere această dată timpurie, noile descoperiri contestă o ipoteză propusă anterior conform căreia neanderthalienii au transmis HPV16A populaţiilor preistorice de Homo sapiens prin încrucişare, a spus Briones. El a punctat însă că noul studiu este “limitat” de setul mic de date.
Koenraad Van Doorslaer, co-preşedinte interimar al departamentului de imunobiologie de la Universitatea din Arizona, care nu a fost implicat în studiu, a declarat pentru Live Science într-un e-mail că este “în mare măsură” de acord cu concluziile lucrării, menţionând că autorii “au demonstrat riguros” că ambele persoane erau probabil infectate cu HPV16.
“Sunt sincer entuziasmat de implicaţiile acestui studiu, deoarece susţine unele presupuneri critice despre istoria acestei familii de virusuri importante”, a spus Van Doorslaer.
Cu toate acestea, Van Doorslaer a spus că propunerea autorilor studiului conform căreia descoperirile lor prezintă o contestare a ideii că HPV16A a intrat pentru prima dată în specia noastră datorită încrucişării cu Omul de Neandethal “ar putea fi exagerată” în lumina datelor prezentate. În parte, deoarece s-a demonstrat anterior că Ust’-Ishim are ADN neanderthalian în genomul său, “sugerând că anterior vieţii lui Ust’-Ishim s-a produs o astfel de încrucişare”, a spus Van Doorslaer. “Aşadar (…) faptul că există ADN de neanderthal şi ADN de HPV16 nu dovedeşte că HPV16 nu provine de la neanderthalieni”, a mai precizat el.
