Ţările latino-americane din Mercosur şi Uniunea Europeană se pregătesc să semneze sâmbătă, în Paraguay, un acord comercial care va crea una din cele mai mari zone de liber schimb din lume, după mai bine de 25 de ani de negocieri şi în pofida îngrijorărilor din sectorul agricol, relatează joi AFP, potrivit stiripesurse.ro.
Comisia Europeană negociază acest acord cu membrii fondatori ai Mercosur (Argentina, Brazilia, Uruguay şi Paraguay) din 1999. Vineri, la Bruxelles, majoritatea statelor europene a sprijinit acordul, în pofida opoziţiei mai multor ţări, inclusiv a Franţei.
Citeşte şi: R. Moldova și China consolidează cooperarea în domeniul securității – Stiripesurse.md
Împreună, cele două blocuri reprezintă 30% din PIB-ul mondial şi au peste 700 de milioane de consumatori.
Semnarea acordului va avea loc la teatrul Jose Asuncion Flores, la ora locală 12:00 (15:00 GMT), în capitala Paraguayului, ţară care deţine preşedinţia rotativă a blocului sud-american din care face parte şi Bolivia.
Înainte de a ajunge la Asuncion, preşedinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, se va deplasa mai întâi vineri la Rio de Janeiro, împreună cu Antonio Costa, preşedintele Consiliului European.
Preşedintele brazilian, Luiz Inacio Lula da Silva, care a jucat un rol crucial în avansarea acordului dar nu a reuşit să îl facă să fie semnat în decembrie, în Brazilia, nu şi-a confirmat prezenţa la evenimentul de sâmbătă. Totuşi, el a salutat faptul că ziua semnării va fi o “zi istorică pentru multilateralism”.
Preşedintele Paraguayului, Santiago Pena, şi omologul său din Uruguay, Yamandu Orsi, vor asista la semnarea acordului. Preşedintele Argentinei, Javier Milei, ar putea, de asemenea, să fie prezent la ceremonie.
Pentru Brazilia, cea mai mare economie din America Latină, acest acord “este esenţial pentru a arăta că există o a treia cale” pe lângă SUA şi China, subliniază Luciana Ghiotto, doctor în ştiinţe sociale la Universitatea din Buenos Aires, intervievată de AFP.
Revenirea lui Donald Trump la Casa Albă a oferit un argument suplimentar susţinătorilor acordului.
Acest acord “este cel care a necesitat cel mai mult timp de negociere la nivel mondial, iar graba de a-l încheia are legătură cu guvernul lui Donald Trump şi cu aplicarea masivă a tarifelor vamale produselor importate de Statele Unite”, a remarcat Luciana Ghiotto.
Şi statele membre UE găsesc avantaje în acest acord.
“Pentru UE este o modalitate de a-şi consolida autonomia şi locul său ca actor important la nivel internaţional”, apreciază Alejandro Frenkel, politolog la Universitatea Naţională din San Martin din Argentina.
Acest acord permite, de asemenea, Mercosur să semnaleze “un progres într-un context de criză şi fragmentare internă” a blocului sud-american, consideră Frenkel.
Prin eliminarea unei părţi importante a taxelor vamale, acordul favorizează exporturile europene de automobile, maşini, vinuri şi brânzeturi. În sens invers, facilitează intrarea în Europa a cărnii de vită, de pasăre, a zahărului, orezului, mierii şi a soiei sud-americane, cu cote de produse scutite de taxe ce alarmează sectoarele europene de profil.
Detractorii acestui acord consideră că el va perturba agricultura europeană cu produse mai ieftine şi care nu respectă neapărat normele UE din cauza absenţei unor controale suficiente.
Pentru susţinătorii săi, acesta va permite, dimpotrivă, relansarea unei economii europene aflate în dificultate şi îmbunătăţirea relaţiilor diplomatice cu ţările din America Latină.
Mii de agricultori au protestat în ultimele zile în Franţa, Polonia, Irlanda şi Belgia împotriva semnării acestui acord.
În speranţa de a-i îmblânzi pe agricultori, Bruxelles-ul a făcut concesii succesive în ultimele luni, inclusiv garanţii consolidate pentru cele mai sensibile produse.
Guvernul francez, care s-a opus acordului, a depăşit cu succes, miercuri, două moţiuni de cenzură depuse în Adunarea Naţională de LFI (stânga radicală) şi RN (extrema dreaptă).
După semnare, acordul comercial va trebui să fie ratificat de către Parlamentul European. Votul ar putea fi strâns, chiar dacă o majoritate pare să fie favorabilă acordului.
Începând de miercuri, eurodeputaţii se vor pronunţa asupra unei posibile sesizări a justiţiei împotriva acestui acord, ceea ce ar permite amânarea ratificării sale cu câteva luni, dar nu ar împiedica o eventuală aplicare a sa provizorie.
