Pădurea amazoniană, „plămânul verde” al planetei, se apropie periculos de un punct critic care i-ar putea schimba radical ecosistemul. În cel mult 100 de ani, avertizează oamenii de știință, pădurea luxuriantă ar putea fi înlocuită de o savană uscată, dacă nu sunt oprite defrișările și încălzirea globală, relatează LiveScience.
Un ecosistem uriaș și fragil
Amazonul este cea mai mare pădure tropicală de pe Pământ, cu peste 6 milioane km² și care găzduiește 10% din speciile cunoscute de plante și animale. Potrivit World Wide Fund, pădurea stochează între 90 și 140 miliarde de tone de carbon. Acest ecosistem joacă un rol vital în reglarea climei globale, prin ciclurile apei și carbonului.
Citește și: UE a aprobat al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: „Unul dintre cele mai dure de până acum”
Dar în ultimele decenii, secetele, incendiile și tăierile masive de pădure i-au slăbit rezistența. Numai în 2024, Amazonul brazilian a pierdut 28.000 km² de pădure, echivalentul suprafeței statului american Massachusetts, potrivit Global Forest Review.
Praguri periculoase
Cercetătorii de la Universitatea Cambridge au folosit un model informatic pentru a analiza cum răspunde Amazonul la combinația dintre schimbările climatice și defrișări. Rezultatele arată trei „puncte de cotitură” majore: o reducere cu 65% a suprafeței împădurite, o scădere cu 10% a umidității aduse de vânturile din Atlantic și o diminuare cu 6% a precipitațiilor anuale.
Depășirea oricăruia dintre aceste praguri ar putea declanșa o transformare ireversibilă, ceea ce va transfora pădurea într-o zonă de ierburi și arbuști.
„Atât defrișările, cât și schimbările climatice pot rupe ciclul natural al apei din Amazon”, avertizează profesorul Andrew Friend, coautor al studiului publicat în Geophysical Research Letters. „Cu mai puțini copaci, scade evapotranspirația, ploile se reduc și pădurea se usucă, devenind savană”.
Nu e timp de pierdut
Specialiștii spun că localizarea defrișărilor contează enorm. Zonele tăiate aproape de Atlantic reduc fluxul de umiditate către interiorul pădurii, accelerând degradarea.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
Concluzia oamenilor de știință este clară. Chiar și în scenarii moderate de schimbare climatică, dacă ritmul actual al defrișărilor continuă, Amazonul ar putea dispărea în forma sa actuală în următorul secol.
„Trebuie să reducem drastic atât defrișările, cât și emisiile de gaze cu efect de seră în următorii 10–20 de ani. Este riscant să presupunem că sistemul va rezista de la sine”, subliniază Friend.
