Pământurile rare, arma cu care Beijingul ține Europa sub control

Europa, asemenea Statelor Unite, încearcă să păstreze relaţii stabile cu China pentru a-şi asigura accesul la pământurile rare, elemente esenţiale pentru industriile strategice ale regiunii (auto, energie verde şi apărare).

Deşi UE dispune de unele depozite proprii, dependenţa structurală de China rămâne critică: aceasta controlează aproape întregul lanţ global, de la extracţie, la rafinare şi producţia de magneţi permanenţi, relatează CNBC, potrivit stiripesurse.

Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE

Tensiunile comerciale din 2025 au evidenţiat vulnerabilitatea Europei, în special după ce China a impus controale temporare la export, suspendate ulterior pentru un an în urma unui armistiţiu comercial cu Washingtonul.

Între timp, lideri din Germania şi Olanda se află la Beijing pentru discuţii privind controlul exporturilor de materiale critice şi semiconductori.

Datele Agenţiei Internaţionale pentru Energie arată că în 2024 China a realizat 59% din mineritul global de pământuri rare, 91% din rafinare şi 94% din producţia de magneţi permanenţi, utilizaţi în vehicule electrice, turbine eoliene, motoare industriale, centre de date şi sisteme de apărare.

UE importă circa 70% din pământurile rare din China şi aproape toţi magneţii necesari.

Pentru a reduce dependenţa, Comisia Europeană a lansat planul ”RESourceEU”, vizând accelerarea reciclării, achiziţiile comune, crearea de stocuri şi investiţii în proiecte strategice de extracţie şi procesare în Europa.

Bruxelles-ul negociază şi parteneriate cu Ucraina, Canada, Australia, Kazahstan, Uzbekistan, Chile şi Groenlanda.

Totuşi, construcţia unui lanţ de aprovizionare european va dura ani. Europa are zăcăminte în Turcia, Suedia şi Norvegia, dar procesele de avizare, standardele de mediu şi opoziţia publică întârzie exploatarea acestora.

Citește și: Eurostat: Emisiile de gaze cu efect de seră generate de economia UE au scăzut cu 0,4% în trimestrul doi din 2025

Primul pas concret este deschiderea unei fabrici de magneţi permanenţi în Estonia, cu materii prime importate din Australia şi Malaysia.

Experţii avertizează că, fără acces sigur la materiile prime, obiectivele UE privind tranziţia verde şi digitalizarea sunt în pericol.

Lipsa pământurilor rare, a galiului sau a germaniului poate încetini producţia de semiconductori, dezvoltarea AI şi instalarea turbinelor eoliene.

”Europa nu îşi poate construi viitorul verde sau digital pe lanţuri de aprovizionare pe care nu le controlează”, avertizează analiştii.