Papa Francisc a aterizat duminică în Canada, unde începe călătoria de o săptămână în care se va axa pe scuzele sale în numele Bisericii Romano-Catolice pentru abuzurile pe care copiii indigeni le-au suferit în școlile rezidențiale administrate în mare parte de biserică, potrivit Reuters, informează mediafax.
„Aceasta este o călătorie de penitență. Să spunem că acesta este spiritul ei”, le-a declarat Papa reporterilor, după ce zborul său a decolat de la Roma.
Citește și : Boris Johnson a vizitat soldaţii ucraineni care sunt antrenaţi în Marea Britanie
Avionul papal a aterizat la Edmonton, în provincia vestică Alberta, unde luni va vizita o fostă școală rezidențială și se va întâlni cu populațiile indigene. De asemenea, el va vizita orașul Quebec și Iqaluit, capitala teritoriului Nunavut.
Papa va pleca vineri.
Între 1881 și 1996, peste 150.000 de copii indigeni au fost separați de familiile lor și duși în școli rezidențiale. Mulți copii au fost înfometați, bătuți și abuzați sexual într-un sistem pe care Comisia pentru Adevăr și Reconciliere din Canada l-a numit „genocid cultural”.
Avionul papal a rulat cu steaguri canadiene și ale Vaticanului fluturând în afara ferestrelor cabinei de pilotaj. După ce a debarcat cu ajutorul unui lift, Papa s-a urcat într-un Fiat 500X alb, care l-a lăsat la hangar. El a continuat apoi cu un scaun cu rotile.
Guvernatorul general Mary Simon, care îl reprezintă pe șeful de stat al Canadei, Regina Elisabeta, a fost prima care l-a salutat pe Papă. L-a urmat premierul canadian Justin Trudeau.
Papa s-a așezat între cei doi oficiali canadieni pentru un scurt spectacol susținut de patru toboșari și cântece indigene, înainte ca mai mulți lideri indigeni, mulți dintre ei purtând coifuri elaborate, să-l salute și să facă schimb de cadouri cu el.
„L-am rugat astăzi pe Papă să meargă alături de noi”, a declarat Marele Șef George Arcand de la Confederația Primelor Națiuni din Tratatul Șase, într-un interviu.
RoseAnne Archibald, șefa națională a Adunării Primelor Națiuni, care l-a salutat, de asemenea, pe Ăapă, a criticat organizarea „unilaterală” a călătoriei și natura „arhaică” a bisericii, care nu are femei în funcții de conducere.
„Nu simțim că a fost vorba despre supraviețuitorii” școlilor rezidențiale, a declarat ea reporterilor la aeroport. „A fost vorba mai mult despre biserica care promovează ideea bisericii, despre strângerea de fonduri pentru biserică”.
Papa a plecat după scurta ceremonie într-un scaun cu rotile pentru a vorbi câteva minute în privat cu Trudeau și alți oficiali înainte de a se îndrepta spre Seminarul Sfântul Iosif, unde este așteptat să se odihnească înainte de evenimentele de luni.
Papa, în vârstă de 85 de ani, a anulat o călătorie în Republica Democrată Congo și Sudanul de Sud la începutul lunii iulie din cauza unei probleme la genunchi care l-a forțat recent să folosească un scaun cu rotile și un baston.
Anterior, la bordul avionului papal, Papa a declarat că își dorește foarte mult să viziteze Ucraina în eforturile sale de a încerca să pună capăt războiului de cinci luni pe care l-a denunțat în mod repetat.
„Am o mare dorință de a merge la Kiev”, a spus Papa atunci când a fost întrebat despre o posibilă călătorie în Ucraina.
Citește și : Incendiu pe insula Lesbos. Turişti şi localnici au fost evacuaţi
Într-un interviu exclusiv acordat la începutul acestei luni, Suveranul Pontif a declarat pentru Reuters că speră să poată merge la Moscova și Kiev imediat după călătoria sa în Canada.
În timp ce liderii Canadei știu despre numărul mare de copii care au murit în școlile rezidențiale încă din 1907, problema a fost scoasă la suprafață odată cu descoperirea, anul trecut, a unor morminte suspecte nemarcate în fostele școli rezidențiale sau în apropierea acestora. Ca răspuns la presiunea rezultată în urma acestor descoperiri, Papa și-a cerut scuze pentru rolul bisericii catolice în aceste școli la începutul acestui an, în timpul unei vizite a delegaților indigeni la Vatican.
Acum se pregătește să își ceară scuze pe pământ canadian, dar supraviețuitorii și liderii indigeni au declarat pentru Reuters că vor mai mult. Mulți au cerut compensații financiare, returnarea artefactelor indigene, publicarea dosarelor școlare, sprijin pentru extrădarea unui abuzator acuzat și anularea unei doctrine din secolul al XV-lea care justifică deposedarea colonială a populației indigene sub forma unei bule papale sau a unui edict.
