Papa Francisc a plecat sâmbătă de la Dacca încheind o vizită apostolică de şase zile în Myanmar şi Bangladesh care a avut în permanenţă pe fundal exodul etnicilor rohingya, relatează agerpres .
Acest turneu al suveranului pontif, care se află în fruntea a 1,3 miliarde de catolici din întreaga lume, se înscrie în demersul său de a încuraja micile comunităţi “de la periferia planetei”, care dau dovadă de multe ori de mai multă credinţă decât în bătrâna Europă în plin proces de secularizare.
Avionul şefului bisericii catolice a decolat din capitala Bangladesh de la ora locală 17.09 (11.09 GMT), potrivit unei jurnaliste AFP aflate la bord.
În cursul ultimei zile a vizitei sale, suveranul pontif le-a făcut o vizită Misionarilor carităţii – congregaţie înfiinţată de Maica Tereza – apoi s-a întâlnit în cursul după-amiezii cu prelaţi şi tineri din Bangladesh.
Citește și : Michael Flynn este pregătit să depună mărturie că Donald Trump i-a cerut să stabilească contacte cu ruşii
În Myanmar şi în Bangladesh papa s-a întâlnit în primul rând cu minorităţile catolice locale. De fiecare dată, credincioşii catolici i-au făcut o primire călduroasă cu prilejul celor două slujbe în aer liber de la Yangon şi apoi de la Dacca.
Totuşi acest turneu pontifical a fost dominat de criza umanitară a musulmanilor rohingya, una dintre cele mai grave de la începutul secolului al XXI-lea, despre care episcopul Romei a vorbit de mai multe ori cu emoţie în Piaţa Sf. Petru.
O maree umană de peste 620.000 de etnici rohingya din Myanmar s-a îndreptat în ultimele trei luni spre Bangladeshul vecin pentru a scăpa de ceea ce ONU consideră a fi o epurare etnică condusă de armată.
Această populaţie săracă se îngrămădeşte acum în tabere mari cât nişte oraşe, unde supravieţuirea depinde de distribuirea de hrană.
Chiar dacă nu s-a deplasat în regiunea taberelor de refugiaţi din sudul Bangladeshului, Francisc s-a întâlnit cu 16 reprezentanţi ai refugiaţilor vineri la Dacca, o întâlnire emoţionantă.
După această întrevedere, Francisc le-a cerut public “iertare” etnicilor rohingya pentru suferinţele lor din cauza “indiferenţei lumii”. “Este pentru prima dată când un mare lider planetar ne-a ascultat”, şi-a exprimat satisfacţia Mohammad Zubair, profesor rohingya în vârstă de 29 de ani.
“Sunt emoţionată. Sunt sigură că el va ajuta rezolvarea crizei rohingya. Este un om sfânt”, a declarat pentru AFP Stella Perera, o studentă din Bangladesh de 18 ani.
Cuvintele rostite de papă despre refugiaţi au reprezentat o schimbare de ton faţă de reţinerea diplomatică de care acesta a dat dovadă în etapa birmană a vizitei lui, de luni până joi. El a evitat atunci să rostească cuvântul “rohingya”, tabu în Myanmar, care riscă să inflameze şi mai mult o opinie publică care are deja tendinţe spre naţionalism.
Cu prilejul luărilor de cuvânt de la Yangon şi Naypyidaw, papa s-a limitat la aluzii, făcând apel la budiştii din Myanmar “să depăşească toate formele de intoleranţă, de prejudecată şi de ură”.
Papa Francisc şi-a clădit o parte din popularitatea sa planetară printr-o serie de formule tranşante privind conflictele armate, indiferenţa faţă de migranţi sau exploatarea celor săraci.
Călătoria sa de patru zile în Myanmar a fost în consecinţă marcată de o foarte puternică aşteptare mediatică, notează AFP. Cu atât mai mult cu cât chestiunea refugiaţilor a devenit tema centrală a pontificatului argentinianului Jorge Bergoglio, fiu al unor migranţi italieni.
Cea de 21-a călătorie a papei de la alegerea sa le-a reamintit tuturor că Francisc nu are aceeaşi libertate de exprimare atunci când trebuie să menajeze susceptibilităţile unei ţări gazde străine, comentează AFP.
Diplomaţia Vaticanului constă în “crearea de poduri”, a declarat în apărarea sa purtătorul de cuvânt al papei din Myanmar, care a devenit în luna mai cea de a 183-a naţiune care a stabilit relaţii diplomatice cu Sfântul Scaun.
Angajamentul papei faţă de etnicii rohingya permite sensibilizarea opiniei publice mondiale faţă de această tragedie “dar din nefericire realizează puţine lucruri concrete pentru a răspunde marilor întrebări privind viitorul lor”, a spus Alyssa Ayres, analistă în cadrul Council of Foreign Relations.
