Paritatea diplomatică și prețul acesteia
Săptămâna trecută, autoritățile moldovenești au anunțat decizia prin care Ambasadei Federației Ruse i s-a solicitat reducerea semnificativă a numărului de diplomați, personal tehnic, administrativ și de serviciu. Ca urmare, ar putea să apară mai multe probleme pe care să le resimtă Republica Moldova, pentru că este vorba despre o decizie neordinară, aplicată unui stat foarte și foarte specific, iar fiecare decizie de acest nivel are și un preț inevitabil. De ce natură ar putea fi aceste probleme și ce soluții au pregătit autoritățile moldovenești pentru a anihila sau măcar a diminua consecințele unor acțiuni dure viitoare din partea Rusiei au discutat participanții la dezbaterea publică „Paritatea diplomatică și prețul acesteia”, organizată de Agenția de Presă IPN.
Expertul permanent al proiectului, Igor Boțan, a declarat că relațiile diplomatice dintre state sunt reglementate de Convenția de la Viena din 18 aprilie 1961. Articolul 11 al Convenției prevede că „în lipsa unui acord explicit asupra misiunii, statul acreditar poate cere ca acest efectiv să fie menținut în limitele a ceea ce el considera ca rezonabil și normal, având în vedere împrejurările și condițiile existente în acest stat și nevoile misiunii în cauza”. Statul acreditar poate de asemenea, în aceleași limite și fără discriminare, să refuze a admite funcționari de o anumită categorie în misiunile diplomatice ale statului acreditat.
„Comunicatul de presă al MAEIE spune că, potrivit Convenției, autoritățile moldovenești au decis echivalarea numărului personalului diplomatic, administrativ, tehnic și de serviciu al Federației Ruse care activează în țara noastră cu cel al Republicii Moldova în Federația Rusă. La etapa actuală reprezentarea fiecărui stat, în baza principiului de paritate, urmează să constituie 10 funcții diplomatice și 15 poziții administrative, tehnice și de serviciu. Această decizie vine ca urmare a numeroaselor acțiuni neprietenoase față de Republica Moldova, care nu au legătură cu mandatul diplomatic, precum și tentativelor de destabilizare a situației interne din țara noastră”, a menționat Igor Boțan.
Potrivit lui, Convenția nu se referă în mod explicit la expulzarea diplomaților, ci la persoanele declarate non grata. Respectiv, statul acreditar poate oricând, și fără a trebui să motiveze hotărârea, sa informeze statul acreditant ca șeful sau orice alt membru al personalului diplomatic al misiunii este persona non grata sau ca orice alt membru al personalului misiunii nu este acceptabil. „În acest caz, statul acreditant va rechema persoana în cauza sau va pune capăt funcțiilor sale în cadrul misiunii, după caz. Dacă statul acreditant refuză să execute sau nu executa într-un termen rezonabil, statul acreditar poate refuza să recunoască persoanei în cauza calitatea de membru al misiunii”, explică expertul.
Igor Boțan a precizat că autoritatea națională care reglementează relațiile diplomatice este Ministerul Afacerilor Externe și Integrării Europene.
Fostul vicepremier pentru reintegrare, Gheorghe Bălan, expert în probleme de securitate, a declarat că decizia Ministerului de Externe nu este ceva ieșit din comun. Or, astfel de cazuri au loc practic în toată lumea. „Cu toții am fost martori în ultimii ani la cazuri în care sute de diplomați, în special ai Federației Ruse, după declanșarea fazei active a războiului din Ucraina, au fost expulzați. Dar înainte de acest lucru au fost alte cazuri, când pe perioada Războiului Rece, diplomații erau expulzați fiind învinuiți de spionaj. Era un număr impunător de diplomați, care făceau schimb între țări pentru a limita într-un fel sau altul efectele nefaste legate de prezența lor pe teritoriu”, a explicat Gheorghe Bălan.
În opinia sa, în cazul Republicii Moldova, a fost o reacție normală sau poate chiar întârziată un pic. Pentru că statele din Uniunea Europeană au adoptat astfel de decizii încă anul trecut, când circa 500 de diplomați ruși au fost trimiși acasă. Alte țări au mers pe principiul de paritate, pe care l-a preluat și Republica Moldova. Expertul mai spune că este vorba și despre riscurile pe care le prezenta pentru Republica Moldova activitatea acestor persoane pe teritoriul țării în contextul de securitate regională, al războiului din Ucraina, al stabilității din Moldova, al războiului hibrid. În aceste condiții – această reacție este una normală, opinează Gheorghe Bălan.
„Când vorbim despre acel personal care până nu demult era în număr de peste 70 de persoană cu statut diplomatic sau personal tehnic în Republica Moldova, acest număr era exagerat. Pentru acea interacțiune care are loc pe teritoriul Republicii Moldova și cu Federația Rusă, numărul care este în prezent este suficient pentru a avea o relație destul de bună. Vedem prezența Republicii Moldova, din punct de vedere diplomatic, la Moscova. Cei șase diplomați și până la 10 persoane cu statut de personal tehnic, care reușesc să se ocupe cu diaspora, cu promovarea relațiilor culturale și în același timp și cele comerciale”, a declarat expertul în probleme de securitate.
Potrivit lui, pe parcursul ultimilor ani se atestă o scădere a interacțiunilor pozitive dintre cele două state. Au mai fost tensiuni bilaterale ca urmare a acelor presiuni la care a fost supusă Republica Moldova, autoritățile și cetățenii, în toată perioada de după Independență – embargourile, presiune pe linie energetică, deportarea cetățenilor care munceau în Rusia. Toate acestea au dus la scăderea interacțiunilor. „Din ce motiv Republica Moldova a reacționat și a întreprins aceste acțiuni? Noi avem un conflict nesoluționat pe teritoriul țării noastre. O parte din acei colaboratori din ambasadă inclusiv se duceau și ofereau servicii consulare în pofida neacceptării din partea autorităților moldovenești a unor astfel de acțiuni. Dar ele continuau. În același timp, avem o prezență militară care se află aici fără acordul autorităților Republicii Moldova, care din nou era coordonată și susținută de Ambasada Federației Ruse”, a mai spus Gheorghe Bălan.
Politologul Dionis Cenușa, expert asociat la Centrul pentru Studii Est Europene, Lituania, consideră că Federația Rusă este interesată în păstrarea unei influențe în regiune, iar Republica Moldova face parte din vecinătatea sa apropriată, conform Strategiei de politică externă a Rusiei. „Respectiv, prezența unui număr mare de diplomați, inclusiv al celor de spioni sub acoperire este, din punctul de vedere al Moscovei, un instrument necesar, util pentru a-și păstra prezența în regiune, în Republica Moldova”, a notat Dionis Cenușa, columnist principal al Agenției de presă IPN.
Potrivit lui, cât de activă este Ambasada Rusiei în Republica Moldova depinde foarte mult de dinamica dialogului politic dintre Chișinău și Moscova, care s-a deteriorat încă până la declanșarea războiului total împotriva Ucrainei. În opinia sa, primele fisuri în aceste relații bilaterale s-au văzut deja în anul 2021, în timpul crizei gazelor. După ce războiul din Ucraina a devenit o realitate, Republica Moldova a ales să fie aliatul Ucrainei și al Occidentului împotriva agresiunii militare a Federației Ruse.
„Ceea ce vedem acum mi se pare o reacție corectă dar tardivă. Dar mi se pare cumva și neclară până la capăt. Am analizat foarte atent care a fost justificarea mai multor țări care au decis să reducă numărul de diplomați ruși și am putut găsit două categorii de reacții și comportament al statelor. Una era legată de faptul că statele considerau activitatea diplomaților ca un nejustificată, deoarece aceștia de fapt desfășurau activitate de spionaj. Și alta, cea de-a doua categorie este foarte mult apropiată de argumentul privind paritatea. Estonia este una dintre țările la care am găsit o explicație foarte clară privind paritatea. Au spus că având în vedere contextul geopolitic din prezent, nu putem avea același tip de relații diplomatice, respectiv, numărul de diplomați ruși trebuie redus la cel pe care Estonia îl are în Federația Rusă. Totul foarte clar, e explicat motivul și ce urmează”, susține Dionis Cenușa.
Însă, în cazul Republicii Moldova, în opinia sa, a fost un amalgam de explicații, iar factorul declanșator a fost o investigație jurnalistică. De parcă până la asta, potrivit politologului, nu s-a știut că diplomații ruși sub acoperire au desfășurat tot felul de activități. Deci, Ministerul de Externe a așteptat investigația ca după asta să aibă un argument public ca să vină cu metoda prin care poate să-și articuleze reacția sa și asta este prin mecanismul de paritate.
„Îmi pare cumva ciudat modul în care Republica Moldova încearcă să-și explice deciziile. Sau vorbim despre o situație foarte clară, una evidentă și Republica Moldova poate oferi dovezi foarte clare că diplomații ruși sub acoperire au desfășurat activități ilegale sau neconforme cu activitatea sa, sau vorbim despre paritate? Nu văd o abordare coerentă și convingătoare, ceea ce le permite inclusiv rușilor, Moscovei și propagandiștii ruși, să folosească deciziile Republicii Moldova, să le politizeze și să creeze o confuzie, inclusiv pentru populația din Moldova. Cu cât mai articulată este poziția Republicii față de decizia sa, cu atât mai mică este oportunitatea de a discredita decizia, care din punctul me de vedere este justificată , a mai spus Dionis Cenușa.
Dezbaterea publică cu tema „Paritatea diplomatică și prețul acesteia” este a 287-a ediție din ciclul „Dezvoltarea culturii politice în dezbateri publice”. Proiectul este desfășurat de Agenția de presă IPN cu sprijinul Fundației germane „Hanns Seidel”.
