Parlamentul European a adoptat marţi, în sesiune plenară la Strasbourg, o lege pentru reducerea emisiilor de CO2 din industrie în Uniunea Europeană, pentru a începe implementarea angajamentelor din Acordul de la Paris privind schimbările climatice, România şi Bulgaria primind o derogare de la interdicţia de a folosi un fond nou creat din schema UE de comercializare a emisiilor pentru a moderniza sistemele centralizate de încălzire cu combustibil fosil.
Noua lege, agreată deja informal cu miniştrii din UE, va accelera retragerea certificatelor de emisii aflate pe ‘piaţa de carbon’ din sistemul UE de comercializare a emisiilor (ETS), care acoperă aproximativ 40% din emisiile de gaze cu efect de seră din UE, se arată într-un comunicat al Parlamentului European, conform agerpres.
Legea prevede o creştere a reducerii anuale a certificatelor pentru emisii de carbon tranzacţionabile plasate pe piaţă cu 2,2% din 2021, comparativ cu 1,74% cum este planificat acum. Acest factor va fi analizat permanent pentru a putea evalua creşterea lui cel mai devreme până în 2024.
Citește și : Hassan Rohani : Iranul nu va negocia cu ‘nimeni’ capacităţile sale militare
De asemenea, legea prevede dublarea capacităţii rezervei de stabilitate a pieţei ETS pentru a elimina certificatele aflate în exces pe piaţă: când această rezervă se va activa, va absorbi până la 24% din certificatele aflate în surplus, în fiecare an de tranzacţii din primii patru, crescând preţul acestora şi oferind motive suplimentare de reducere a emisiilor.
În acelaşi timp, conform noii legislaţii, vor fi create două fonduri pentru creşterea inovaţiei şi încurajarea tranziţiei la o economie bazată doar într-o mică măsură pe carbon.
Un fond de modernizare va ajuta la actualizarea sistemelor energetice din statele membre ale UE cu venituri mici. Eurodeputaţii au întărit regulile de finanţare, astfel încât fondul să nu poată fi utilizat pentru proiecte implicând cărbune, cu excepţia încălzirii centralizate în cele mai sărace state membre – state cu un PIB pe cap de locuitor mai mic de 30% din media UE în 2013.
De această derogare vor beneficia, prin urmare, România şi Bulgaria, care vor avea voie să folosească acest fond pentru modernizarea instalaţiilor care produc electricitate pe bază de cărbune, în perioada 2021-2030, faza a 4-a a ETS.
Însă dacă cele două state vor utiliza acest fond pentru a-şi moderniza sistemele bazate pe combustibili fosili, vor fi obligate să folosească un număr echivalent de certificate gratuite pentru investiţii în surse de energie de alt tip.
Un alt fond va fi pentru inovaţii şi va oferi sprijin financiar pentru energiile regenerabile, captarea şi înmagazinarea carbonului şi proiectele de inovaţie în domeniul energiei bazate într-o mică măsură pe carbon.
Legea are în vedere şi prevenirea ‘scurgerilor de carbon’, adică riscul ca unele companii să îşi mute producţia în afara UE din cauza politicilor privind reducerea emisiilor. Sectoarele cu risc mare vor primi certificate ETS gratuite. Sectoarele mai puţin expuse vor primi 30% gratuit.
“ETS rămâne principalul pilon al politicii UE de combatere a schimbării climatice. Am făcut tot ce am putut pentru a agrea o actualizare ambiţioasă a sistemului. ETS a avut mulţi detractori de-a lungul timpului. Am abordat multe probleme – de la preţul carbonului, care era clar prea mic pentru a face piaţa funcţională, la tema extrem de dificilă a unui echilibru între ambiţiile noastre privind mediul şi protecţia industriei europene – mare consumatoare de energie”, a afirmat, citată în comunicatul PE, eurodeputata britanică Julie Girling (Grupul Conservatorilor şi Reformiştilor Europeni), raportor în acest dosar.
Textul a fost aprobat cu 535 de voturi ‘pentru’, 104 ‘împotrivă’ şi 39 de abţineri. Consiliul trebuie să îl adopte formal înainte de publicarea în Jurnalul Oficial.
Comisia Europeană a publicat propunerea legislativă privind faza a 4-a a ETS la 15 iulie 2015.
Obiectivele acesteia sunt de a atinge ţinta UE pentru 2030 de a reduce emisia de gaze cu efect de seră cu ‘cel puţin’ 40%, protejând industria UE faţă de riscul ‘scurgerilor de carbon’ (emitenţi care se mută spre terţe state cu limite mai puţin stricte) şi de a promova inovaţia şi modernizarea sectoarelor industriale şi energetice în deceniul de după 2020.
