Parlamentul Republicii Moldova împlinește 33 de ani de activitate
Anual, pe 23 mai este marcată Ziua Parlamentului Republicii Moldova – instituția reprezentativă supremă a țării noastre. Legislativul de la Chișinău este compus din 101 deputați aleși pentru o perioadă de patru ani. Actualul legislativ este succesorul Sovietului Suprem al RSS Moldovenești. Deputații sunt aleși prin vot universal, secret și liber exprimat.
Istoricul organului reprezentativ suprem al Republicii Moldova
În primăvara anului 1990 în Moldova au avut loc primele alegeri parlamentare pe principii noi, în baza sistemului electoral majoritar. Candidații la funcția de deputat erau propuși de colective de muncă și organizații obștești.
Parlamentul Republicii Moldova împlinește 33 de ani de activitate
Pe 23 mai 1991, printr-o hotărâre a Sovietului Suprem al RSS Moldovenești de legislatura a XII-a, fosta republică unională, RSSM, este redenumită în Republica Moldova, iar Sovietul Suprem devine primul Parlament al Republicii Moldova.
Pe 23 iunie 1990, Parlamentul a adoptat Declarația Suveranității, iar la 27 august 1991 – Declarația de Independență a Republicii Moldova.
Parlamentul Republicii Moldova împlinește 33 de ani de activitate
Primul Parlament a avut trei președinți:
- Mircea Snegur (27 aprilie – 3 septembrie 1990)
- Alexandru Moșanu (4 septembrie 1990 – 2 februarie 1993) și
- Petru Lucinschi (4 februarie 1993 – 27 februarie 1994).
În perioada activității primului Parlament, forma de guvernare a oscilat de la una parlamentară la una prezidențială.
La alegerile parlamentare din 22 martie 1998 au participat 29 de partide, mișcări și organizații social-politice și 67 de candidați independenți. În urma scrutinului au acces în parlament 4 formațiuni politice: Partidul Comuniștilor din Republica Moldova cu 40 de mandate, Blocul electoral „Convenția Democrată din Moldova” – 26 de mandate, Blocul electoral „Pentru o Moldovă Democratică și Prosperă” – 24 mandate și Partidul Forțelor Democratice – 11 mandate.
Pe 5 iulie 2000, cu o majoritate constituțională de voturi, Parlamentul a operat o serie de modificări în Constituție, în urma căreia s-a trecut de la un regimul politic semiprezidențial la unul parlamentar.
În urma modificărilor, alegerea Președintelui Republicii Moldova se efectuează de către Parlament prin vot secret, cu cel puțin trei cincimi din numărul deputaților aleși.
Pe 4 martie 2016, Curtea Constituțională a decis ca președintele să fie ales de către popor. Sesizarea a fost depusă de un grup de deputați PLDM. Pe 21 iulie 2021, președintele al Parlamentului a fost ales Igor Grosu.
Parlamentul Republicii Moldova împlinește 33 de ani de activitate
De menționat că, în ultimii 33 de ani, forul legislativ a adoptat 12 986 de acte normative și s-a întrunit în 1 895 de ședințe.
De asemenea, în perioada enunțată, Parlamentul a adoptat 14 legi constituționale. De asemenea, aproape 6 000 dintre legile adoptate sunt organice, iar 508 – ordinare. Restul actelor adoptate au reprezentat hotărâri. Inițiativele legislative au marcat dezvoltarea țării, au vizat un spectru larg de domenii de activitate și au influențat parcursul european al Republicii Moldova.
În context, de Ziua Parlamentului în scuarul instituției vor fi expuse fotografii de arhivă care prezintă clădirea legislativului începând cu anul 1973 și până în prezent. Imaginile sunt din colecțiile Agenției Naționale a Arhivelor și ale Agenției Informaționale de Stat „Moldpres”. La fel, sunt expuse și mașinile de epocă cu care s-au deplasat foștii demnitari de stat.
