În R.Moldova a început perioada de desemnare și înregistrare a candidaților la funcția de deputat în Parlamentul R.Moldova. Prima cerere pentru înregistrarea listei de 102 candidați a fost depusă la Comisia Electorală Centrală de Partidul Acțiune și Solidaritate. Printre candidații PAS este și fostul ministru de Externe, Nicu Popescu.”Candidez pentru că vreau ca Moldova să rămână o țară liberă, sigură și respectată. Cred în viitorul european al țării noastre, iar acest viitor poate deveni realitate doar dacă rămânem pe calea reformelor, cu sprijinul cetățenilor și al familiei europene care ne respectă și ne așteaptă în Uniunea Europeană”, afirmă Nicu Popescu, declarație preluată de RFI.
”Am depus documentele la Comisia Electorală Centrală, alături de echipa Partidului Acțiune și Solidaritate, pentru a participa la alegerile parlamentare din 28 septembrie. Candidez pentru că vreau ca Moldova să rămână o țară liberă, sigură și respectată. O Moldovă care păstrează pacea, respinge corupția, evită izolarea și se ține departe de dictatură și războaie”, susține fostul vicepremier moldovean, potrivit anticoruptie.md.
Citește și: UE a aprobat al 18-lea pachet de sancțiuni împotriva Rusiei: „Unul dintre cele mai dure de până acum”
Nicu Popescu crede în viitorul european al țării noastre,”iar acest viitor poate deveni realitate doar dacă rămânem pe calea reformelor, cu sprijinul cetățenilor și al familiei europene care ne respectă și ne așteaptă în Uniunea Europeană. Avem o șansă reală să ducem Moldova înainte. Să nu o ratăm”.
Printre candidații la parlamentare pe lista PAS sunt și premierul Dorin Recean, scriitorul și publicistul Constantin Cheianu, fostul ministru al Muncii și Protecției Sociale, Marcel Spatari, dirijorul orchestrei naționale Lăutarii, Nicolae Botgros, vicecampioana olimpică la lupte libere, Anastasia Nichita, rectorul UTM, Viorel Bostan, fondatoarea asociației Prietena Mea, Ludmila Adamciuc, cunoscută pentru activitatea în sprijinul incluziunii copiilor cu dizabilități.
S-a alăturat echipei PAS și antreprenoarea din UTA Găgăuzia, Maria Acbaș, persoană cunoscută publicului ca fiind un discipol al cercului ideologic al lui Mark Tkaciuk, promotor al retoricii anti-românești. Includerea lui Acbaș pe lista PAS a provocat un val de critici. La scrutinul parlamentar din 2021, Acbaș a candidat pentru un mandat de deputat pe listele Partidului Congresul Civic, formațiune condusă de fostul deputat comunist Tkaciuk.
Totuși, președintele formațiunii, Igor Grosu, vorbește despre colegii săi că sunt ”cei mai buni, cei mai devotați, cei mai patrioți oameni, cei care au reușit și s-au afirmat în domeniile lor – cultură, sănătate, sport, sectorul privat, mediul academic”. ”Personalități care înțeleg gravitatea momentului și cât este de importantă sarcina care ne revine. Predecesorii noștri, părinții noștri, cei care au stat la începuturile renașterii naționale, acum ne privesc, sunt alături de noi și le transmit un singur mesaj – dacă ei au fost generația renașterii naționale, noi avem sarcina și obligația să fim generația integrării europene”, menționează Igor Grosu.
Trebuie spus că, pe 20 iulie, a început perioada de desemnare și înregistrare a candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova. Prima cerere pentru înregistrarea listei de 102 candidați a fost depusă la CEC de Partiul Acțiune și Solidaritate.
A doua cerere pentru înregistrarea listei de 52 de candidați a fost depusă la Comisie de Partidul Democrația Acasă. Formațiunea este condusă de Vasile Costiuc care la alegerile prezindețiale din România l-a susținut deschis pe liderul AUR, George Simion și a îndemnat moldovenii cu dublă cetățenie să-l voteze pe liderul extremist de peste Prut.
”În conformitate cu prevederile Codului electoral, dacă în aceeași zi au fost depuse documentele de către mai mulți solicitanți, se desfășoară procedura de tragere la sorți pentru stabilirea ordinii de înscriere a concurenților electorali în buletinul de vot. Astfel, în urma tragerii la sorţi, CEC a stabilit ordinea prealabilă de înscriere în buletinul de vot, după cum urmează: Partidul Acțiune și Solidaritate”, pe prima poziție, iar Partidul Democrația Acasă, pe poziția a doua”.
”Atragem atenția că ordinea de înscriere în buletinul de vot va rămâne definitivă numai după înregistrarea la CEC în calitate de concurenți electorali. Cadrul normativ stabilește că, în termen de 7 zile, Comisia examinează dosarul, efectuează sau refuză înregistrarea candidaților desemnați în alegeri”, precizează CEC.
Tot duminică, la Comisie au fost înregistrate cereri din partea a patru potențiali candidați independenți care-și înaintează propria candidatură la funcția de deputat. Olesea Stamate și Andrei Năstase au solicitat constituirea grupului de inițiativă, iar Eleonora Rusu și Sergiu Rența au decis să colecteze de unii singuri semnături pentru susținerea lor.
Precizăm că, pentru a fi înregistrat, candidatul independent prezintă la CEC liste de subscripție care conțin semnăturile a cel puțin 2000 și cel mult 2500 de susținători cu drept de vot.
Perioada de depunere a documentelor pentru înregistrarea candidaților la funcția de deputat în Parlamentul Republicii Moldova se va încheia pe 19 august 2025.
Amintim că, pe 19 iulie, CEC a refuzat înregistrarea Blocului Victorie al lui Șor. Cererea privind constituirea blocului electoral a fost înaintată de patru partide:Renaștere,Forța de Alternativă şi de Salvare a Moldovei, Șansă și Victorie.
Comisia, în urma sesizării Serviciului Informații și Securitate a evidențiat implicarea directă a lui Ilan Șor, lider al partidului politic ”Șor”, declarat neconstituțional prin hotărâre a Curții Constituționale nr. 10 din 19 iunie 2023, în formarea blocului electoral.
Potrivit autorității electorale,”Serviciul de Informații și Securitate a sesizat Comisia despre desfășurarea, pe 6 iulie 2025, la Moscova, Federația Rusă, a unui eveniment în cadrul căruia au fost prezenți membrii implicați în solicitarea înregistrării blocului electoral și Ilan Șor, care a anunțat public intenția așa-numitului bloc politic ”Victorie” de a depune actele pentru participarea la alegerile parlamentare și schimbarea puterii politice din țară ”cu orice preț”.
Citește și: Maia Sandu: „Datorăm pacea noastră Ucrainei. Vrem să aderăm împreună la Uniunea Europeană”
”Acțiunile de la acest eveniment relevă un atentat la ordinea constituțională existentă cu instigare la nerespectarea ordinii constituționale, creând o stare de ostilitate față de instituțiile statului. În context, Comisia consideră că implicarea directă a unei persoane care exercita funcția de lider al unui partid declarat neconstituțional în constituirea și promovarea unui bloc electoral reprezintă nu doar o încălcare a prevederilor legale, ci și o formă de continuare mascată a activității partidului interzis, în contradicție cu efectele obligatorii ale hotărârii Curții Constituționale și legislației în vigoare. Comisia Electorală Centrală a atras atenția că partidele politice constituante, după intrarea în vigoare a modificărilor, nu s-au disociat de partidul politic declarat neconstituțional”, mai susțin membrii CEC.
În context, Comisia a sesizat Ministerul Justiției în vederea verificării oportunității declanșării procedurii de încetare a activității acestor patru entități în conformitate cu prevederile 3 alin. (11) din Legea nr. 294/2007 privind partidele politice conform cărora ”Se interzice, ca fiind considerată exercitare frauduloasă a dreptului la asociere politică … utilizarea unui partid politic înregistrat, pentru a continua sau a relua, în calitate de partid politic succesor, activitatea unui partid politic declarat neconstituțional”.
CEC își reiterează poziția potrivit căreia credibilitatea procesului electoral poate fi asigurată numai prin organizarea și desfășurarea unor alegeri libere și corecte, iar participarea în procese electorale a unor subiecți care încalcă prevederile Codului electoral și Legii privind partidele politice, atentează la corectitudinea alegerilor.
