Acordul între Uniunea Europeană (UE) şi Mercosur, care avansează după sprijinul formal dat vineri de guvernele din cele 27 de state membre, încheie un ciclu istoric ce a început la Buenos Aires în 1999 şi care s-a caracterizat prin stagnări succesive şi relansări pe drumul pentru crearea celei mai mari zone de comerţ liber din lume, relatează agenţia EFE.
Consiliul UE a acordat vineri sprijin oficial, cu majoritate de voturi, pentru semnarea acordului de asociere cu Piaţa Comună a Sudului (Mercosur), aşteptată în zilele următoare, scrie stiripesurse.
Citește și: FMI: Accelerarea reformelor structurale va stimula creșterea economică și nivelul de trai în Moldova
Cu câteva ore înainte, ambasadorii permanenţi ai ţărilor comunitare ajunseseră deja la un acord politic.
Mercosur este format din Argentina, Brazilia, Paraguay, Uruguay şi Bolivia, şi are ca asociaţi Chile, Columbia, Ecuador, Guyana, Peru şi Surinam. Venezuela este suspendată din decembrie 2016.
Separate de peste 10.000 kilometri, cele două blocuri de ţări au o populaţie comună de circa 780 de milioane de persoane şi însumează aproximativ 25% din PIB global.
De la începutul negocierilor, principalele obstacole s-au concentrat asupra chestiunilor agricole, standardelor de mediu şi regulilor de acces pe pieţe.
După un preacord la care s-a ajuns în 2019, discuţiile au fost reluate în forţă în perioada 2023-2025. Pe 28 iunie 2019, UE şi Mercosur au ajuns la Buenos Aires la un acord de liber schimb, după 20 de ani de dialog.
Totuşi, abia pe 6 decembrie 2024 s-a ajuns definitiv, la Montevideo, la acordul ce creează cea mai mare zonă şi liber schimb din lume, dar care are nevoie să fie ratificat.
Ajungerea la această semnare a fost o provocare pentru ambele părţi, deoarece ratificarea era blocată din 2019 de veto-ul unor ţări din UE, printre care Franţa şi Italia.
Antecedentele pactului comercial datează din 1995, când UE şi Mercosur au parafat la Madrid Acordul Cadru Interregional de Cooperare, care a fost calificat drept un pionierat, fiind primul între două uniuni vamale, scrie EFE.
De fapt, toate ţările membre, precum şi cele asociate, semnaseră cu UE acorduri de a treia generaţie şi beneficiau de programe comunitare de promovare a relaţiilor de afaceri.
Obiectivul, în prima fază a procesului, era de consolidare a relaţiilor politice, economice, de afaceri, culturale şi ştiinţifice, pentru ca, în a doua fază, să se liberalizeze schimburile prin armonizarea dintre cele două zone, în conformitate cu normele Organizaţiei Mondiale a Comerţului (OMC).
În primăvara anului 2000, Mercosur şi Uniunea Europeană au început la Buenos Aires negocierea zonei de liber schimb, pentru eliminarea taxelor vamale, a restricţiilor şi reglementărilor.
Citește și: Moldova obține dreptul de proprietate asupra Sanatoriului „Moldova” din Odesa
De atunci au avut loc circa 30 de runde de negocieri, într-un proces complex, cu frâne de câţiva ani.
Uniunea Europeană a fost tradiţional primul partener comercial al Mercosur, iar comerţul cu bunuri dintre cele două zone se ridică la peste 100 miliarde euro, conform datelor din 2024.
