Peste 30 de mii de buletine de vot utilizate în cadrul alegerilor parlamentare au fost declarate nevalabile. În comparație, în turul II al alegerilor prezidențiale din toamna anului trecut, aproape 21 de mii de buletine de vot au fost declarate nevalabile. Totuși numărul este mai mic decât la referendumul constituțional din 20 octombrie 2024, când au fost peste 42 de mii.
În primul tur al alegerilor prezidențiale, numărul buletinelor de vot declarate nevalabile a fost de 18 464. Numărul buletinelor de vot declarate nevalabile a fost mai mic și la alegerile parlamentare anticipate din iulie 2021, fiind de 13 749. La referendumul privind modificarea Constituției a fost înregistrat cel mai mare număr, când 42 518 buletine de vot au fost declarate nevalabile, potrivit zdg.
Citește și: Stăuceni primește finanțare de la UE
Mai exact, 30 857 de buletine de vot au fost declarate nevalabile în cadrul alegerilor parlamentare din 28 septembrie, iar diferența dintre numărul buletinelor de vot primite de alegători și numărul alegătorilor care au participat la votare a fost de 136.
Noutatea acestui scrutin a fost faptul că buletinele de vot pe care a fost aplicată ștampila „Votat” în dreptul partidului Moldova Mare au fost declarate nevalabile, după ce înregistrarea formațiunii în alegeri a fost anulată de către Comisia Electorală Centrală (CEC), decizie lăsată în vigoare de către instanțele naționale.
În ziua alegerilor, CEC a adoptat o hotărârea în temeiul căreia consiliile electorale de circumscripție și birourile electorale ale secțiilor de votare au aplicat ștampila cu mențiunea „Retras” în dreptul partidului Moldova Mare, pe procesele-verbale pretipărite privind rezultatele numărării voturilor, întocmite de birourile electorale, precum și pe procesele-verbale pretipărite privind centralizarea rezultatelor votării, întocmite de consiliile electorale de circumscripție.
Astfel, în procesele-verbale nu a fost incluse voturile acumulate de Moldova Mare.
Potrivit raportului Comisiei, în cazul birourilor electorale ale secțiilor de votare care au totalizat deja rezultatele și și-au încetat activitatea, voturile exprimate pentru Moldova Mare au fost considerate nevalabile la etapa centralizării rezultatelor votării de către consiliile electorale de circumscripție. Totuși, a fost un singur caz de acest fel, la secția deschisă în orașul Tokyo, Japonia, unde, din cei 142 de cetățeni care s-au prezentat, unul a votat pentru partidul condus de Victoria Furtună.
Potrivit Codului electoral, se declară nevalabile buletinele de vot care:
- a) în care numărul de identificare al circumscripției și numărul de identificare al biroului de votare nu corespund cu cel al circumscripției sau al biroului de votare respectiv;
- b) de alt model decât cel stabilit;
- c) în care a fost aplicată ștampila cu inscripția „Votat” în mai multe patrulatere;
- d) în care nu a fost aplicată ștampila cu inscripția „Votat” în niciun cerc din niciun patrulater; e) în care a fost aplicată ștampila cu inscripția „Votat” pentru concurentul electoral care s-a retras sau a fost exclus din cursa electorală;
- f) care au fost deformate sau mâzgălite astfel încât nu este clară opțiunea alegătorului
Curtea de Apel Centru a respins duminică, 28 septembrie, contestația partidului „Moldova Mare”, condus de către Victoria Furtună. Astfel, a rămas în vigoare decizia Comisiei Electorale Centrale de vineri, 26 septembrie, prin care s-a anulat înregistrarea concurentului electoral, Partidul Politic „Moldova Mare”, și listei de candidați la funcția de deputat în Parlamentul R. Moldova din partea formațiunii.
Citește și: Noua lege europeană privind libertatea presei: ce schimbări se produc în UE
În decizia Curții de Apel, sunt menționate constatările Inspectoratul Național de Investigații (INI) care includ referințe la investigația ZdG „Armata digitală a Kremlinului (II). Salarii în cripto, partidul prieten și inamicul declarat”, „în care sunt relatate, descrise și demonstrate acțiuni de planificare și desfășurare a activităților de dezinformare și manipulare în mediul online, activităților de promovare a imaginii formațiunii politice Moldova Mare și liderului acesteia, Victoria Furtună, precum și activităților de denigrare a imaginii guvernării, entităților statului R. Moldova și parcursul european al țării”.
