O petiţie care le cere autorităţilor înăsprirea legislaţiei privind violenţele conjugale în Rusia a reuşit să ajungă la peste 650.000 de semnături luni, datorită unei ample campanii pe reţelele sociale, relatează AFP, scrie agerpres.
Zeci de bloggeriţe şi militante ruse, cu milioane de urmăritori pe diferite platforme, au început în urmă cu zece zile să posteze fotografii cu ele însele purtând machiaj care sugerează vânătăi, tăieturi şi sânge, însoţite de sloganul: “Eu nu am vrut să mor”.
Citește și : Boris Johnson: Marea Britanie are nevoie de un nou acord comercial cu Uniunea Europeană
Scopul campaniei: de a face publicitate unei petiţii pentru ca în Rusia să fie adoptată o lege prin care să fie introdus conceptul de “violenţe domestice” şi care să acorde totodată protecţie victimelor acestor violenţe, ce afectează în primul rând femeile.
Petiţia a fost lansată cu câţiva ani în urmă de militanta pentru drepturile femeilor Aliona Popova, iar în urma noii campanii ea a adunat peste 650.000 de semnături în câteva zile, într-o ţară unde violenţele domestice ajung rareori în dezbaterea publică.
“În Rusia, aproape 16 milioane de femei sunt victime ale violenţelor domestice, în fiecare an, potrivit Rosstat”, agenţia naţională de statistică, a spus Aliona Popova într-o conferinţă de presă luni la Moscova.
“O femeie din trei din Rusia este bătută de soţul sau partenerul ei. La fiecare 45 de minute, o femeie este ucisă în propria sa casă – sunt cifre înspăimântătoare”, a subliniat Olga Kravţova, o bloggeriţă foarte urmărită pe reţelele sociale.
Autorităţile ruse au dezincriminat în 2017, în reacţie la mişcarea #MeToo, anumite forme de violenţă în familie, în numele apărării “valorilor tradiţionale”, după cum au explicat susţinătorii măsurii.
Citește și : VIDEO Invazie de lăcuste în Las Vegas
În schimb, în iulie, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a atenţionat Rusia că tolerează “un climat propice violenţei domestice”, în condiţiile în care dreptul rus “nu recunoaşte” aceste violenţe, reproşându-le totodată autorităţilor ruse că sunt “reticente faţă de recunoaşterea gravităţii problemei” şi “nu au adoptat măsuri generale vizând protejarea împotriva relelor tratamente”.
La sfârşitul lunii iunie, cazul a trei surori tinere judecate pentru că şi-au ucis tatăl care le supunea la violenţe şi agresiuni sexuale a stârnit un val de indignare în Rusia. În decembrie 2017, un alt caz a scandalizat opinia publică, acela al Margaritei Graceva, al cărei soţ a torturat-o şi i-a tăiat mâinile într-o pădure din Moscova după ce cu o lună înainte tânăra depusese o plângere împotriva lui, ignorată însă de poliţie.
