Poate Europa să respingă singură un atac rusesc?
Poate Europa să respingă singură un atac rusesc? Este o întrebare care până acum a părut mai mult o ficțiune, dar, în urma invaziei ruse în Ucraina și cu Donald Trump în creștere în sondaje, este una cu care se confruntă brusc factorii de decizie din UE, scriu jurnaliștii de la Politico, într-o amplă analiză asupra capabilităților militare ale țărilor europene, amenințate cu un posibil conflict direct cu Rusia, transmite digi24.ro.
Fostul – și posibil viitorul – președinte american le-a spus oficialilor Uniunii Europene că nu va ajuta Europa dacă aceasta va fi atacată. Dar pentru Europa, revitalizarea armatelor și reconstruirea unei baze industriale de război ar necesita sume masive de bani și de la cinci până la zece ani, au spus mai mulți oficiali militari, potrivit stiripesurse.
Citește și : Moldova va avea un minister al Apărării Naționale. Instituția va fi redenumită, exact ca în România
Politico a analizat ce capacități are acum Europa, planurile de consolidare și implicațiile unui potențial sfârșit al „Pax Americana”– inclusiv discuții în unele țări despre necesitatea dezvoltării propriilor mijloace de descurajare nucleare independente.
Scenariul unei invazii ruse în Europa
Să începem cu scenariu care îi ține treji pe planificatorii strategici ai Europei. Este anul 2027. Trump se află în al treilea an al celei de-a doua președinții. Ucraina încă se luptă, dar ajutorul occidental a fost epuizat, iar linia frontului a fost înghețată de luni de zile. În cealaltă parte a lumii, tensiunile dintre Taiwan și China escaladează.
Atunci președintele rus, Vladimir Putin, decide să lovească.
Rachetele lovesc baza aeriană Ämari din Estonia. Sute de mii de trupe din districtul militar rus Leningrad — întărite de ani de război în Ucraina și echipate cu avioane Sukhoi Su-57, tancuri T-14, drone, rachete și sisteme mobile de artilerie capabile să tragă cu mii de obuze pe zi datorită econimiei ruse de război, atacă estul Estoniei.
Primele trupe care vor fi lovite sunt cele din prezența înaintată a NATO, formate din 2.200 de militari, conduse de Regatul Unit și susținute de aproximativ 10.000 de soldați estonieni și alți mii de voluntari locali.
„Este o prezență mai mult simbolică decât strategică, dar este importantă”, a spus Michel Goya, fost colonel în armata franceză și istoric militar, despre prezența actuală a NATO în Țările Baltice. „Arată solidaritate, că suntem gata să murim pentru Estonia. Mesaj către ruși: Dacă vrei să invadezi Estonia, va trebui să-i omori pe britanici și canadieni.”
În acest scenariu, totuși, cavalerul alb al Europei nu are nicio intenție să vină salvator. Trump a redirecționat majoritatea trupelor și echipamentelor militare americane staționate pe continent către Indo-Pacific și, oricum, i-a semnalat deja lui Putin că nu ar fi atât de deranjat de un act de agresiune în țările baltice.
„Trump ar putea submina NATO printr-un tweet”, a declarat Benjamin Tallis, de la think tank-ul german DGAP.
În câteva zile, Rusia controlează estul Estoniei, unde se află o mare parte a minorității etnice ruse a țării. Kremlinul declară că regiunea s-a întors în patria-mamă și își extinde umbrela nucleară asupra teritoriilor nou cucerite.
„Dacă rușii simt că pot scăpa de asta, ar ocupa părți din estul Estoniei”, a spus Daniel Fried, fost ambasador al SUA în Polonia.
Atacul Rusiei lasă Europa cu o dilemă. Putin nu a atacat întreaga alianță: ar trebui să riște NATO represalii nucleare pentru părți din estul Estoniei? Sau să nu facă nimic, nu doar oferindu-i lui Putin o victorie ușoară, ci transformând garanțiile de securitate ale articolului 5 ale NATO în hârtie fără valoare – și oferindu-i președintelui rus exact ceea ce își dorește.
„Putin și Rusia înțeleg că nu pot învinge NATO din punct de vedere militar, ci pot învinge NATO doar politic, făcând efectiv articolul 5 redundant”, a declarat Ed Arnold, cercetător la Royal United Services Institute (RUSI), un think tank britanic.
Cât de probabil este un astfel de scenariu?
Putin insistă că ideea este ridicolă: „Rusia nu are niciun motiv, niciun interes – niciun interes geopolitic, nici economic, politic sau militar – să lupte cu țările NATO”, a spus el în decembrie. Dar, din nou, a spus același lucru despre Ucraina.
În orice caz, semnalul de alarmă devine din ce în ce mai puternic. Președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, a avertizat, în octombrie că, dacă Rusia nu este învinsă în Ucraina, ar putea fi gata să atace țările baltice în termen de 5 ani. Colegii săi lideri din Europa par să asculte.
Armata Germaniei a schițat un „scenariu de exercițiu”. Se preconizează un atac rusesc în coridorul Suwalki dintre Polonia și Lituania, în perioada dintre alegerile prezidențiale din SUA din acest an și începutul lui 2025. Un astfel de asalt ar separa țările baltice de restul Europei continentale.
„Trebuie să ținem cont de faptul că Vladimir Putin ar putea chiar să atace o țară NATO într-o zi”, a spus ministrul german al apărării, Boris Pistorius, la începutul acestei luni, adăugând: „Experții noștri se așteaptă la o perioadă de cinci până la opt ani în care acest lucru ar putea fi posibil.”
Antonio Missiroli, fost secretar general adjunct al NATO, a spus că o situație „în care acest tip de garanție americană nu a fost retrasă, ci atenuată sau făcută mai incertă” ar putea tenta Kremlinul să atace într-o țară vulnerabilă precum Estonia, prin metode hibride sau un atac militar direct.
Riscul în creștere a dus la solicitări ca Europa să se pregătească înainte de a fi prea târziu.
„Există acum o fereastră care poate dura unul, doi, poate trei ani, timp în care trebuie să investim și mai mult într-o apărare sigură”, a avertizat săptămâna trecută șeful apărării din Norvegia, generalul Eirik Kristoffersen.
În decembrie, Jacek Siewiera, șeful Biroului de Securitate Națională polonez, a declarat că flancul estic al NATO are doar trei ani pentru a se pregăti de confruntare.
„Acesta este momentul în care trebuie stabilită o capacitate care este un factor clar de descurajare a agresiunii”, a spus el.
Europa este vulnerabilă Un lucru asupra căruia toată lumea este de acord: în acest moment, Europa este vulnerabilă. „Europa nu este doar nepregătită pentru război, ci nu se pregătește pentru război”, a avertizat Tallis, de la think tank-ul german DGAP.
Fără SUA, UE nu are nici echipamentul militar, nici forța de muncă pentru a face față Moscovei într-un conflict de mare intensitate. „Europenii nu au capacitatea de a se apăra”, a spus Fried, fostul ambasador al SUA. „Apărarea țărilor baltice ar necesita resurse militare americane serioase.”
Citește și : CNA o scoate ‘basma-curată’ pe Maia Sandu: ‘Premiul NU este cadou’
Dacă Kremlinul ar invada, mâine, forțele armate europene s-ar confrunta cu o armată rusă bătută și însângerată de războiul din Ucraina, dar totuși o forță de luptă puternică. Anul trecut, Putin a mărit numărul armatei ruse (inclusiv rezerviștii) la 3,3 milioane.
În ciuda pierderilor pe câmpul de luptă, Rusia încă depășește țările europene NATO în ceea ce privește numărul (deși nu în calitate) de tancuri, sisteme de artilerie și avioane. De asemenea, va cheltui oficial 4,4% din PIB pentru apărare în acest an, deși cifra reală este probabil mult mai mare.
