Uniunea Europeană vrea să extindă lista politicienilor moldoveni ce urmează să fie sancționați pentru acțiuni de destabilizare a Republicii Moldova, manifestate în special prin cumpărarea de voturi și încercarea de influențare a rezultatelor prezidențialelor și referendumului din toamna trecută.
Citește și: PSDE vrea o Alianță a Moldovei Europene
Potrivit Radio Europa Liberă, sancționați ar putea fi, potrivit proiectului, și liderii altor partide care fac parte oficial din Blocul „Victorie”, mulți dintre care au și participat la un congres recent al formațiunii, desfășurat pe 6 iulie, la Moscova.
Unul dintre ei este Alexandru Beșchieru, președintele formațiunii „Forța de Alternativă și de Salvare a Moldovei”. La alegerile locale din 2023, candidata partidului, Tatiana Cociu, a câștigat primăria mun. Orhei.
De asemenea, urmează să fie supuși sancțiunilor și Vadim Grozavu, lider al partidului „Victorie”, Alexei Lungu, lider al partidului „Șansă” și Victoria Furtună, lideră a partidului „Moldova Mare”.
Pe lista organizațiilor ce urmează să fie sancționate se numără și compania rusă A7, deținută de Ilan Șor. Pe listă se va afla, ca entitate, și Blocul „Victorie”, care în 2024 a încercat să participe la prezidențialele moldovene, dar înregistrarea sa a fost respinsă de autoritățile electorale și justiție. În decizia UE se spune că printre membrii marcanți ai acestei formațiuni se numără bașcana Găgăuziei, Evghenia Guțul și deputata neafiliată Marina Tauber, în prezent aflată pe banca acuzaților într-un proces legat de finanțarea ilegală a fostului partid Șor.
UE intenționează și sancționarea Centrului Cultural-Educațional Moldova din Moscova, creat de Șor și apropiații lui. El ar fi fost folosit în special pentru coordonarea transportării organizate a alegătorilor moldoveni la secțiile de votare din Moscova la ultimele scrutine din 2024.
Pe lista europeană a celor sancționați pentru tentative de destabilizare a R. Moldova se aflau deja și alte persoane, inclusiv guvernatoarea autonomiei Găgăuze, Evghenia Guțul, sau fostul șef-adjunct al Inspectoratului General al Poliției, Gheorghe Cavcaliuc, dar și entități, de pildă organizația Evrazia, folosită pentru promovarea intereselor rusești și ale lui Șor în Moldova.
Sancționarea celor care „destabilizează situația din R. Moldova” a fost posibilă datorită unui regim de sancțiuni nou adoptat de UE la solicitarea autorităților moldovene.
Plahotniuc, Șor și Tauber au contestat sancțiunile și la Curtea Europeană de Justiție. Ultimii doi au pierdut. Plahotniuc a câștigat în octombrie 2024 pe motiv că UE nu și-a explicat suficient motivele, dar UE a reînnoit sancțiunile, între timp.
