Culisele competiției pentru găzduirea viitoarei Autorităţi Vamale Europene (European Union Customs Agency – EUCA) au fost dezvăluite într-un reportaj al publicației Politico. În această cursă începută în toamna anului trecut s-au înscris 9 orașe, între care și Bucureștiul.
Conform informaţiilor de pe site-ul CE, nouă state membre şi-a depus candidatura pentru a găzdui EUCA, respectiv Belgia (la Liege), Spania (la Malaga), Franţa (la Lille), Croaţia (la Zagreb), Italia (la Roma), Ţările de Jos (la Haga), Polonia (la Varşovia), Portugalia (la Porto) şi România (la Bucureşti), potrivit stiripesurse.
Citește și: Moldova va exporta energie electrică din surse regenerabile în Ucraina
Oraşul Lille a fost desemnat câștigător pe 25 martie.
Decizia a fost luată în comun de Parlamentul European şi de Consiliul UE (ce reuneşte statele UE) printr-o procedură specială. Audieri s-au desfăşurat la sfârşitul lunii ianuarie în Parlamentul European pentru a ajuta la departajarea candidaturilor.
Atât Parlamentul European cât şi Consiliul UE au selectat fiecare ca finaliste Lille şi Roma, fără a se fi coordonat în acest vot. A fost apoi nevoie de trei tururi de scrutin pentru a stabili oraşul câştigător.
Noua instituţie europeană va avea un personal format din circa 250 de angajaţi şi rolul său va fi de coordonare a supravegherii importurilor de produse în UE.
Autoritatea Vamală Europeană va urmări simplificarea procedurilor vamale, îmbunătăţirea securităţii comerţului online pentru cetăţenii celor 27 de state membre ale UE şi punerea la dispoziţia autorităţilor naţionale din aceste ţări a unor instrumente armonizate şi simplificate.
Această nouă instituţie din aparatul UE este unul dintre principalele elemente ale reformei sistemului vamal european şi urmează să fie creată efectiv anul viitor, iar centrul său de date va fi accesibil din anul 2028.
Ea va contribui la modernizarea procedurilor de control şi de taxare a bunurilor importate în UE, în timp ce serviciile vamale europene sunt asaltate de afluxul de colete de mică valoare provenite din China.
La finele lunii ianuarie, România şi-a susţinut candidatura pentru găzduirea viitoarei Agenţii vamale a UE, în cadrul unei sesiuni de întrebări şi răspunsuri din Comisia pentru piaţa internă şi protecţia consumatorilor (IMCO) a Parlamentului European, ministrul de finanţe Alexandru Nazare insistând pe atuurile expertizei ţării în domeniul securităţii cibernetice, competitivităţii pieţei muncii din Bucureşti şi disponibilităţii imediate a viitorului sediu.
Funcționarul vamal francez Yann Favennec, în vârstă de 47 de ani, a fost șeful de proiect al candidaturii orașului Lille pentru găzduirea noii autorități vamale a UE.
Miercurea trecută, pe 25 martie, și-a adunat echipa formată din patru persoane la ora 8:30 dimineața în biroul lor de la periferia Parisului. Cu cafea și cornuri pe birouri și simulatoare de vot pe un ecran mare, s-au așezat confortabil pentru a urmări competiția cu nouă concurenți.
Lobby-ul la nivel înalt, formarea strategică a opiniei publice și atenția acordată ambițiilor legiuitorilor europeni de a modela procesul au făcut din Lille un concurent puternic încă de la început. Locația orașului, la mai puțin de o oră cu trenul de Bruxelles, un sediu gata de a fi ocupat și o agenție vamală națională cu o vastă experiență au contribuit la acest succes.
Când Lille a fost declarată câștigătoare, la scurt timp după prânz, „a fost o explozie de bucurie în birou”, a declarat Favennec pentru POLITICO, povestind istoria din spatele succesului.
Cea mai nouă agenție a UE, cu 250 de angajați, este piatra de temelie a unei reforme vamale menite să consolideze cooperarea dintre cele 27 de agenții naționale ale blocului și să gestioneze un aflux tot mai mare de colete expediate de platformele de comerț electronic.
Ofensiva de șarm a inclus activități de lobby din partea președintelui francez Emmanuel Macron în marja reuniunilor internaționale și misiuni ale ambasadorilor candidaturii chiar și în rândul celor mai mici state membre ale UE. În afară de provocarea reprezentată de Roma într-o finală plină de suspans, aproape totul a decurs conform planului.
Pascal Lamy, diplomatul veteran în domeniul comerțului care a oferit consultanță pentru candidatură, a declarat că Franța a învățat din greșelile pe care le-a făcut atunci când Lille a pierdut în fața Amsterdamului în cursa din 2017 pentru găzduirea Agenției Europene pentru Medicamente.
„Am câștigat pentru că am pierdut data trecută. A fost un șoc mare. Am analizat ce nu a funcționat data trecută și am făcut exact opusul”, a declarat pentru POLITICO fostul șef al Organizației Mondiale a Comerțului și fostul comisar european pentru comerț. „Am pregătit un dosar mai bun decât data trecută și ne-am organizat mai bine lobby-ul politic și diplomatic.”
Avantajul celui care acționează primul
Franța a fost prima care a ieșit din blocurile de start în noiembrie anul trecut, invitând oficiali din întreaga Uniune la o zi a porților deschise la Lille, care a avut atmosfera unei excursii școlare.
Delegația a vizitat turnul alb care urma să găzduiască autoritatea, a vizitat orașul vechi flamand și a întrerupt orele la școala europeană, numită după regretatul președinte al Comisiei, Jacques Delors. La sfârșitul zilei, mai mulți oaspeți au recunoscut că a fi primul care a făcut declarația a fost un avantaj în sine.
În realitate, lobby-ul din culise începuse cu mult mai devreme, Franța asumându-și rolul de lider de opinie cu privire la modul de a face față creșterii exponențiale a coletelor de comerț electronic care inundă UE de la comercianții online precum Shein și Temu din China. Parisul a tras semnalul de alarmă cu privire la produsele nesigure cu luni înainte de a face valuri cu o mișcare unilaterală de a impune propria taxă de manipulare asupra coletelor primite.
Un oficial din Parlamentul European, care cunoștea direct detaliile votului, a declarat că oficialii francezi au testat terenul cu privire la șansele orașului Lille în timpul unei vizite la aeroportul Charles de Gaulle din Paris, în luna mai a anului trecut. „Majoritatea celorlalți candidați au început abia în ianuarie, ceea ce a fost pur și simplu prea târziu”, a spus oficialul, căruia i s-a acordat anonimatul pentru a putea vorbi liber în ziua votului.
Franța a recunoscut, de asemenea, dorința legislatorilor europeni de a juca un rol mai influent în alegerea sediului agenției.
Încă din noiembrie, ambasadorul candidaturii, Laurent Saint-Martin, a declarat pentru POLITICO că echipa din Lille va lua legătura cât mai curând posibil cu deputații europeni.
Varșovia a fost singurul alt candidat care a curtat activ deputații europeni, care, în cadrul unui nou sistem de vot cu două căi, au avut un cuvânt de spus egal în decizie, alături de guvernele UE.
Citește și: Cartelele SIM vor fi vândute doar în baza buletinului de identitate. Proiect elaborat de MAI
Favennec, managerul de proiect al candidaturii orașului Lille, a salutat „munca extraordinară de lobby” depusă de Macron, care a continuat până în ziua votului. Saint-Martin, fost ministru al comerțului, a vizitat țările care nu au prezentat candidați, începând cu Malta. Lille a tradus chiar și broșura sa în toate limbile UE, inclusiv în gaelică irlandeză și greacă.
Marea zi de miercuri
Pentru Lille, cea mai mare surpriză a venit chiar în ziua votului.
Selecția s-a desfășurat conform unei proceduri complexe, la care au participat ambasadorii celor 27 de state membre ale UE și doi parlamentari care reprezentau Parlamentul European: europarlamentarul olandez Dirk Gotink, din Partidul Popular European, și Anna Cavazzini, din Partidul Verde german.
În cadrul procesului în două etape, fiecare parte s-a întâlnit separat pentru a reduce numărul candidaților de la nouă la doi. Dacă același candidat era nominalizat de ambele părți, acesta câștiga prin eliminatorie. Dar dacă se ajungea la o dublă egalitate, concursul trecea în turul doi.
Consiliul a ajuns rapid la duo-ul Lille-Roma, forțând legislatorii să ia o decizie. „Fie nu am fi selectat deloc Lille din partea noastră – ceea ce era aproape imposibil, având în vedere sprijinul larg de care se bucura – fie am fi ales să exercităm mai multă putere instituțională și să susținem aceleași două orașe”, a spus oficialul parlamentar.
Pentru a menține competiția în viață, legislatorii PPE și-au transferat sprijinul de la Varșovia la Roma, care nu figurase printre favoriții inițiali.
Pentru Favennec, care primea actualizări în timp real prin SMS, momentul cel mai stresant a fost în timpul fazei de vot paralel. A fost surprins că Roma, și nu capitala poloneză, a ieșit în frunte după votul Consiliului.
După ce ambele instituții au susținut aceleași orașe, președinția cipriotă a Consiliului a cerut o pauză de 30 de minute.
La telefon
În primul tur al turului doi, 24 de capitale au votat pentru Lille, iar doar trei au susținut Roma.
„Au revenit la abordarea votului în bloc imediat ce au putut”, a spus oficialul parlamentar, referindu-se la cursa din 2024 pentru selectarea sediului Autorității UE de combatere a spălării banilor. În acel vot, printr-o procedură mai simplă, Consiliul a lăsat deoparte legislatorii, votând în bloc pentru a alege Frankfurtul.
Rezultatul din primul tur a determinat Parlamentul să solicite o nouă pauză: atunci Macron și premierul italian Giorgia Meloni au început să dea telefoane pentru a încerca să obțină sprijin pentru candidaturile lor, potrivit a două persoane apropiate procesului.
Având în vedere că majoritatea necesară scade cu fiecare vot, era clar după al doilea tur — când Lille a obținut 38 din cele 54 de voturi posibile — că va avea suficiente voturi pentru a câștiga în al treilea tur. În acea confruntare directă, o majoritate de două treimi din 36 de voturi ar fi fost suficientă.
„În acel moment eram încrezători, nu triumfalisti, ci încrezători”, își amintește Favennec. „Ultimul tur nu a făcut decât să ne confirme avantajul față de italieni.”
Și așa s-a întâmplat: Lille a obținut 36 de voturi în al treilea tur — exact numărul de care avea nevoie pentru a câștiga. A urmat o explozie de bucurie la Paris.
Încă o dată?
Acum că entuziasmul s-a mai potolit, există un consens general că a câștigat cea mai bună echipă, legislatorul principal Gotink lăudând Lille pentru că și-a construit candidatura pe „istoria lungă și solidă a muncii excelente în domeniul vamal” din Franța.
Există însă rezerve legate de faptul că câștigătorul provine dintr-o țară membră fondatoare a UE, situată la o distanță de navetă de Bruxelles, în timp ce noile state membre, aflate la distanțe mai mari, au plecat din nou cu mâna goală. Croația, care și-a propus capitala Zagreb, a fost dezavantajată ca țară mică, având doar doi membri în comisia care a votat în numele Parlamentului.
Mai mulți diplomați ai UE au declarat că se tem de repetarea acestui exercițiu anevoios, dar au felicitat Parlamentul pentru că și-a menținut poziția și și-a asigurat o influență mai mare. „Parlamentul European a jucat bine”, a spus unul dintre ei înainte de vot.
După o sărbătoare organizată joia trecută la vechea bursă din Lille, Favennec s-a întors la muncă. Acum colaborează cu Bruxelles-ul în ceea ce privește logistica, inclusiv comandarea de mobilier pentru funcționarii care vor începe să sosească mai târziu în acest an. Autoritatea Vamală a UE urmează să fie pe deplin operațională în 2028.
