Pe măsură ce coaliția se destramă, poate președintele centrist Nicușor Dan să găsească o modalitate de a ține în frâu extrema dreaptă și de a menține România pe un drum de stabilitate?
România trece printr-un nou episod de turbulențe politice, care ar putea avea consecințe de amploare pentru a șasea cea mai populată țară din UE.
Vezi și: Moldova nu își poate asigura independența alimentară
La aproape un an de la alegerile prezidențiale controversate, candidatul de extremă dreapta învins, George Simion, este acum în puternică ascensiune în sondaje și provoacă haos în Parlamentul României, remarcă Politico într-o amplă analiză.
El promovează un vot de neîncredere împotriva guvernului săptămâna viitoare, care ar putea duce la căderea prim-ministrului Ilie Bolojan și ar declanșa o perioadă de instabilitate ce ar amenința perspectiva economică deja fragilă a țării.
România se confruntă cu un termen-limită important în august pentru a finaliza reforme care ar debloca aproximativ 11 miliarde de euro din fonduri UE, iar analiștii se tem că dificultățile guvernului de a controla finanțele publice ar putea duce la retrogradarea ratingului de credit.
Însă măsurile dure de austeritate adoptate în ultimul an pentru a reduce deficitul bugetar al României au afectat popularitatea politicienilor de centru-stânga și liberali care promovează aceste reforme. Iar naționaliștii lui Simion văd acum o oportunitate de a profita de situație.
Politico explică ce se întâmplă la București, ce ar putea urma și de ce contează acest lucru pentru Europa.
Ce se întâmplă?
Pe scurt, criza din România se reduce la un blocaj între premierul Ilie Bolojan, care conduce Partidul Național Liberal, și partenerii săi de coaliție din Partidul Social Democrat (PSD).
PSD s-a retras din coaliția lui Bolojan săptămâna trecută și a cerut înlocuirea acestuia. Partidul nu este de acord cu politicile dure de austeritate ale premierului, precum majorările de taxe și înghețarea salariilor din sectorul public – care au afectat domeniile pe care le reprezintă – și nici cu stilul său politic rigid.
PSD susține acum o moțiune de cenzură împotriva guvernului, alături de partidul de extremă dreapta Alianța pentru Unirea Românilor (AUR), condus de George Simion.
Bolojan l-a acuzat cu furie pe liderul PSD, Sorin Grindeanu, că minte în privința disponibilității de a colabora cu Simion. PSD insistă însă că nu formează o alianță reală cu AUR, dincolo de votul împotriva guvernului Bolojan.
„Cred că acest lucru este foarte periculos pentru democrație”, a declarat Cristian Pîrvulescu de la Școala Națională de Studii Politice și Administrative din București. Efortul comun de a răsturna premierul ar putea „legitima și normaliza extrema dreaptă”, a spus el.
Votul asupra moțiunii de cenzură împotriva guvernului este așteptat să aibă loc pe 5 mai.
Ce este în joc?
Instabilitatea din România are consecințe importante dincolo de granițele țării. Cu o populație de aproximativ 19 milioane de locuitori, România este un actor important în UE, fiind situată strategic la granița estică a blocului, învecinată cu Ucraina.
De asemenea, țara construiește cea mai mare bază militară a NATO de pe coasta Mării Negre și joacă un rol-cheie în securitatea regiunii, găzduind sistemul american de apărare antirachetă balistică la Deveselu, în sudul țării.
Până acum, România s-a dovedit vitală ca hub logistic pentru sprijinirea Ucrainei în războiul său împotriva Rusiei. Însă partidul lui Simion este cotat în prezent la aproximativ 35% în sondaje, iar dacă acesta ar ajunge la putere, ar putea opri ajutorul acordat Ucrainei.
Simion se opune, de asemenea, puterii pe care Bruxelles-ul o deține asupra cheltuielilor publice și s-ar opune politicii comune a UE privind migrația.
Există implicații și pentru politica UE aici, deoarece decizia PSD de a colabora cu AUR a stârnit deja nemulțumiri în Parlamentul European.
Calmarea piețelor
O preocupare mult mai rapidă în România este reacția piețelor. Măsurile de austeritate erau considerate esențiale pentru a liniști investitorii și pentru a îndeplini cerințele Bruxellesului; în 2024, țara a avut cel mai mare deficit din UE, de 9% din PIB.
„Nu ne putem permite o retrogradare”, a declarat Radu Magdin, analist politic. „Cu siguranță, orice fel de haos politic trebuie rezolvat într-un mod relativ ordonat până pe 15 iunie, deoarece agențiile de rating vor analiza situația României în iulie, august și septembrie.” O rezolvare rapidă a crizei este, prin urmare, esențială, a spus el.
O altă preocupare este impactul posibil asupra democrației românești. Decizia PSD de a fi de acord cu AUR în încercarea de a-l înlătura pe Bolojan s-ar putea întoarce împotriva sa, a sugerat Pîrvulescu, încurajând mai mulți alegători să creadă că partidul lui Simion este o opțiune viabilă la următoarele alegeri.
Citește și: Cresc cheltuielile pentru apărare
Ce urmează?
De acum și până la votul de neîncredere care urmează să aibă loc săptămâna viitoare, toate părțile vor depune eforturi mari pentru a câștiga cele 233 de voturi necesare pentru o majoritate. Pe hârtie, AUR-ul lui Simion și PSD sunt aproape de a atinge acest număr de voturi dacă toți parlamentarii lor votează în linie, dar există încă șanse ca Bolojan să câștige.
Dacă Bolojan pierde votul, va fi demis din funcția de prim-ministru. Președintele independent de centru, Nicușor Dan, va începe apoi consultări cu liderii de partid pentru a forma un nou guvern de coaliție, cu un nou prim-ministru.
În acest caz, o posibilitate este ca alianța dintre liberalii lui Bolojan și social-democrați să continue, dar cu un nou prim-ministru independent, tehnocrat – o opțiune pe care unii analiști și comentatori o consideră probabilă.
PSD a declarat deja că este deschis să continue coaliția cu un alt prim-ministru la conducere. Însă tensiunile generate de această criză – cele două principale partide aflate la guvernare și-au adresat deja acuzații – ar putea face dificilă reconcilierea.
Cealaltă opțiune este ca Bolojan să câștige votul. În acest caz, fie PSD ar trebui să accepte situația, fie, mai probabil, Bolojan ar continua să conducă un guvern minoritar, forțând PSD să treacă în opoziție alături de naționaliștii lui Simion. Unii suspectează că acesta a fost planul lui Bolojan încă de la început, potrivit lui Pîrvulescu.
Va ajunge Simion la putere?
Simion a fost prudent în privința posibilității de a prelua funcția de prim-ministru atunci când Politico l-a întrebat săptămâna trecută, dar nu a exclus complet această variantă. Pe hârtie, însă, acest lucru pare imposibil în acest moment, nu în ultimul rând pentru că Nicușor Dan a declarat că nu va accepta numirea partidelor anti-europene (adică AUR) la guvernare.
Cea mai bună șansă a lui Simion rămâne câștigarea puterii la alegerile viitoare – fie la parlamentarele programate pentru 2028, fie la prezidențialele așteptate în 2030. Organizarea unor alegeri anticipate este considerată, în general, puțin probabilă.
Potrivit lui Pîrvulescu, nu există „nicio șansă” ca Simion să devină prim-ministru pe termen scurt. Magdin a exprimat o opinie similară, afirmând că Simion „nu este interesat” de funcție „în acest moment” și „nu are nicio șansă” să devină prim-ministru.
Cum s-a ajuns aici?
Au trecut doar 10 luni de când Bolojan a preluat funcția de premier și a pus guvernul să lucreze la principala sarcină: readucerea deficitului bugetar al României la niveluri acceptabile.
Asta a însemnat măsuri dure de austeritate – impozitarea pensiilor, creșterea TVA-ului și înghețarea salariilor din sectorul public, ceea ce a declanșat proteste din partea profesorilor și a altor categorii. Și, deși deficitul a început să scadă, inflația rămâne ridicată, iar costul politic al acestor măsuri extrem de nepopulare a fost semnificativ.
Unele relatări au sugerat, de asemenea, că tensiunile în creștere dintre președinte și prim-ministru nu au ajutat la rezolvarea crizei, însă aliații lui Dan au negat acest lucru.
„Nu este o mare prietenie între ei”, a spus Pîrvulescu. „Președintele își dorește un guvern stabil și instituții stabile și este îngrijorat că stilul lui Ilie Bolojan reprezintă o problemă – este un stil politic foarte inflexibil. Politica este arta flexibilității. El nu este flexibil.”
Magdin a fost de acord. „Una dintre problemele pe care le-a avut domnul Bolojan este încăpățânarea sa bine-cunoscută”, a spus el. „Încăpățânarea poate fi uneori un lucru foarte bun și o numești tenacitate. Dar atunci când oamenii au impresia că ești pur și simplu rigid, ajungi să antagonizezi foarte multă lume. Cred că, atât în evaluarea președintelui, cât și a altor lideri politici importanți din România, prim-ministrul a fost prea încăpățânat.”
Ce se întâmplă în politica românească?
Mulți români au devenit obosiți după ani de scandaluri de corupție, precum și în urma crizei legate de presupusa interferență a Rusiei în alegerile prezidențiale din 2024, care a dus la anularea întregului scrutin.
Politicianul ultranaționalist de extremă dreapta care era pe cale să câștige acea competiție, Călin Georgescu, se confruntă în prezent cu un proces, fiind acuzat că a complotat pentru o lovitură de stat.
Totuși, Georgescu are în continuare un număr semnificativ de susținători. Mulți români sunt profund sceptici față de democrație și de autoritățile care conduc instituțiile statului și cred că liderul de extremă dreapta a fost victima unei conspirații. Georgescu se află, de asemenea, în relații bune cu Simion, care anul trecut sugera că ar dori să-l numească prim-ministru.
Există și o particularitate structurală în modul în care funcționează Constituția țării, a remarcat Pîrvulescu. Prim-ministrul din România are puteri considerabile, dar a fost constrâns politic de necesitatea de a guverna în coaliție cu alte partide în ultimii 20 de ani – ceea ce a dus la senzația unei succesiuni continue de crize.
