Politico: R.Moldova luptă pentru a se elibera de mașina de dezinformare a Rusiei, alimentată de inteligență artificială
Cu un referendum UE și alegeri prezidențiale în octombrie, țara est-europeană de la granița Ucrainei, Republica Moldova respinge un val de dezinformare, atacuri cibernetice și corupție politică susținută de Kremlin, scriu jurnaliștii Politico.eu.
Jurnaliștii publicației Politico au început articolul cu un videoclip deepfake publicat pe Telegram și distribuit masiv pe canale apropiate Kremlinului sau oligarhului fugar Ilan Șor în ultimele zile ale anului 2023 și al cărei țintă a fost președintele pro-occidental al Republicii Moldova, Maia Sandu, potrivit stiripesurse.ro.
Maia Sandu, ținta deepfack-urilor
,,Acesta o arată pe Maia Sandu, în timp ce batjocorește oamenii cu venituri modeste, interzicându-le să culeagă măcieșul, o boabă sălbatică folosită pentru ceai, sub pretextul protecției mediului. Anunțul banal a atras atenția publicului într-o țară în care salariul mediu lunar este mai mic de 1.000 de dolari, iar pentru cei care au acuzat-o pe Maia Sandu că este o marionetă occidentală, videoclipul a fost dovada, în sfârșit, că ea a fost dispusă să abandoneze o tradiție națională prețuită, în numele agendei ei pro-europene”, scrie Politico.
Aceeași publicație mai afirmă că videoclipul a fost un fals: “A fost creat, la fel ca multe altele care au vizat-o pe politicianul în vârstă de 51 de ani, de instrumente de inteligență artificială controlate de adversarii ei politici – aproape toți dintre care au legături strânse cu Rusia. A fost un deepfake”.
„Aceste deepfake-uri fac parte dintr-o nouă etapă a războiului hibrid al Rusiei împotriva Moldovei”, a declarat Stanislav Secrieru, consilierul pentru securitate națională al lui Sandu, pentru Politico.
După ce videoclipul deepfake a devenit viral, președintele țării vecine a fost nevoit să-l dezmintă. „Ceea ce ne așteptăm este mai mult de la asta în lunile care urmează”, a adăugat Secrieru.
Potrivit Politico, această mică țară din Europa de Est – a cărei populație este echivalentă cu cea a Parisului sau a Chicago – a devenit punctul zero în lupta dintre dezinformare, alimentată în mare parte de inteligența artificială.
,,În timp ce alte democrații se tem de amestecul guvernelor străine în treburile lor, pentru Moldova, o astfel de ingerință a devenit o realitate de zi cu zi. Unii, precum Secrieru, consilierul pentru securitate națională al țării, se tem că eforturile de interferență în curs de la Moscova ar putea pune bazele localnicilor pentru o posibilă invazie rusă, la un moment dat. Situată la granița cu Ucraina, cu o minoritate considerabilă de limbă rusă și un aflux recent de refugiați ucraineni, Moldova organizează în octombrie un vot dublu: alegeri prezidențiale și referendum pentru aderarea la UE. Maia Sandu, care își dorește încă un mandat de patru ani, a îndemnat alegătorii să susțină plebiscitul, în timp ce alegerile parlamentare vor avea loc în anul 2025”, mai informează reprezentanții publicației străine.
Conform jurnaliștilor de la Politico, aproximativ 60% dintre moldoveni susțin acum legături mai strânse cu Occidentul. UE, formată din 27 de țări, reprezintă deja cel mai mare partener economic al țării, în timp ce sute de mii de moldoveni dețin deja cetățenia UE prin legături strânse de familie cu România, țara vecină. Președintele Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, care speră la un nou mandat de cinci ani la Bruxelles, a făcut din Moldova – și pe Sandu, cu studii la Harvard – copiii de afiș pentru marșul blocului către est. Nu a trecut neobservat de Kremlin și aliații săi locali.
Totodată, ei mai scriu despre soldații ruși care au o prezență vizibilă în Transnistria, o enclavă de vorbitori de limbă rusă care s-a desprins neoficial de Moldova la sfârșitul Războiului Rece. În Găgăuzia, o regiune autonomă din sudul țării, politicieni pro-Moscova l-au curtat pe președintele Vladimir Putin, care a promis că va proteja provincia rebelă a Moldovei.
Atac cibernetic după demascarea cărăușilor de bani a lui Ilan Șor
Partidele politice pro-Kremlin – în special cele legate de oligarhul fugar născut în Israel, Ilan Șor, care a fost sancționat de Statele Unite și UE pentru eforturile sale de a submina democrația moldovenească – vor avea candidați la alegerile prezidențiale din octombrie. În perioada premergătoare acelui vot, hackerii apropiați rușilor vizează în mod obișnuit infrastructura critică a țării, inclusiv un atac cibernetic de 36 de ore împotriva site-urilor guvernamentale.
„Am dormit patru ore ieri pentru că am fost la întâlnire aproape toată noaptea”, a spus Alexandru Coreţchi, directorul Serviciului Tehnologia Informaţiei şi Securitate Cibernetică, efectuând apeluri telefonice repetate, în timp ce echipa remedia situția după cel mai recent atac.
În acest caz, Moldova a fost vizată, a adăugat el, deoarece aproximativ 1 milion de euro a fost confiscat, în mod colectiv, de la politicienii pro-ruși, care s-au întors la Chișinău de la o adunare la Moscova desfășurată la începutul lunii aprilie. În timp ce se aflau în Rusia, ei planificau strategiile pentru votul prezidențial și referendumul UE din octombrie.
„Când am început să ne declarăm intenţia de a fi stat membru al UE, atacurile au devenit mai violente, mai sofisticate”, a mai afirmat Coreţchi.
Valeriu Pașa, managerul de program al WatchDog.md, o organizație locală nonprofit care urmărește dezinformarea locală, a prezentat o listă cu cei care încearcă să saboteze viitoarele alegeri din țară.
,,Politicienii pro-ruși vând minciuni direct alegătorilor. Kremlinul și suma estimată la 50 de milioane de dolari pe care a cheltuit-o anul trecut pentru a submina democrația Republicii Moldova. Aproape niciun ajutor din partea giganților rețelelor sociale, precum TikTok și Telegram ale căror platforme au devenit principalul vehicul pentru interferența străină”, mai adaugă jurnaliștii Poltico.
Pe lângă aceste amenințări existente, Pașa a adăugat o a patra: roboții bazați pe inteligență artificială.
,,În aprilie, Pașa și colegii săi au înregistrat, pentru prima dată, sute de comentarii false pe paginile de Facebook, inclusiv ale președintelui Sandu și chiar ale propriei organizații nonprofit, WatchDog.md. Posturile pro-ruse – aproape exclusiv în favoarea lui Șor, politicianul sancționat, au inclus imagini generate prin instrumentele inteligenței artificiale și informații care conțineau greșeli gramaticale pentru a evita detectarea. Mesajele roboților fac ecou cu cele promovate de utilizatorii reali, pro-ruși de pe internet. Președintele Sandu a fost corupt. Guvernul ei pro-occidental conduce Moldova spre război. Numai legăturile mai strânse cu Moscova, prin alegerea politicienilor cu legături cu Kremlinul, ar putea garanta viitorul țării”, se mai arată în articol.
Citește și: STUDIU/ În Republica Moldova, cel mai mult migrează persoanele de la 25 la 34 de ani. Ce spun experții
Iar autorii acestuia mai adaugă că ,,boții bazați pe inteligență artificială sunt un pilon principal pe platforme precum X (fostul Twitter), dar în Moldova, atacurile politice automatizate – prin comentarii generate de inteligența artificială pe paginile de Facebook – reprezintă o nouă amenințare”.
„Este o tactică simplă, dar are un impact”, a spus Pașa, adăugând că cele mai multe rețele de socializare au dezmințit rareori falsitățile împărtășite prin comentarii. Dintre cele aproape 20 de profiluri Facebook bazate pe inteligență artificială care au fost furnizate de reprezentantul WatchDog.md către Politico, doar două erau încă active în data de 30 aprilie.
În acest material se mai menționează că cei care luptă cu dezinformarea în Moldova – în special falsurile plătite sau promovate direct de Kremlin – AI, adică inteligența artificială nu reprezintă un pas fundamental într-o luptă de ani de zile care a început cu mult înainte ca ChatGPT și deepfake-urile să devină la modă.
,,În schimb, tehnologia se bazează pe alte tactici, inclusiv posturile locale de televiziune pro-ruse, instituțiile media tradiționale care îl favorizează și pe Putin și mai mulți politicieni care susțin Kremlinul care, potrivit Serviciului de Informații și Securitate (SIS), sunt pe statul de plată al Moscovei. Câteva dintre aceste posturi și site-uri de știri au fost închise pe fondul acuzațiilor că au făcut parte din operațiunile de influență rusă. Oponenții lui Sandu susțin că astfel de sancțiuni le împiedică în mod nedrept dreptul legitim la libertatea de exprimare”.
Inteligența artificială pentru discreditarea liderilor de la Chișinău
,,În contextul dezinformării, AI a accelerat modul în care sunt făcute și împrăștiate minciunile. Nu a rescris complet regulamentul. La început, de exemplu, videoclipurile deepfake ale lui Sandu – dintre care unele au arătat-o, îndemnând moldovenii să voteze pentru Șor, rivalul ei pro-rus, au fost ciudate, dar pe măsură ce populația s-a obișnuit cu astfel de atacuri, dintre care multe au început pe canale Telegram prietenoase cu Rusia, cum ar fi cele asociate cu falsificarea inteligenței artificiale a „măceșului” din decembrie, comercianții de dezinformare au trecut la așa-numitele „fake-uri ieftine” ca o alternativă mai ieftină. Cele împărtășite acum pe scară largă în Moldova, pe baza analizei de către Politico a unui astfel de conținut, includ un actor cu o asemănare cu Maia Sandu care se prezintă ca președinte al țării. În aceste videoclipuri, inteligența artificială este folosită pentru a oglindi oarecum vocea și aspectul politicianului, comparativ cu recrearea unui Sandu clonat de la zero”, potrivit Politico.
„Inteligenta artificială este folosită intens pentru a discredita autoritatea liderilor noștri”, a spus Ana Revenco, fost ministru de interne al Republicii Moldova, care, din octombrie, conduce noul Centru de comunicare strategică și combatere a dezinformarii din țară.
Jurnaliștii Politico mai notează că structura, situată într-o clădire cu două etaje, la câteva minute distanță de biroul președintelui și lângă serviciile de securitate ale Republicii Moldova, coordonează modul în care guvernul, grupurile societății civile și aliații occidentali răspund la falsurile care vizează subminarea interesului național al țării. Revenco se află la capătul ascuțit al acestui așa-zis război hibrid, acesta fiind un amestec de dezinformare, atacuri cibernetice, corupție politică și, dacă lucrurile merg prost pentru guvernul pro-UE, trupele ruse se îndreaptă spre Moldova. Ea a recunoscut, de asemenea, dificultățile politice pentru structura pe care o conduce și care este în curs de dezvoltare.
Războiul hibrid, mai intens
În același articol este menționat faptul că echipa Anei Revenco trebuie să semnaleze falsurile care subminează instituțiile democratice ale țării, dar ea nu poate fi văzută ca luând parte în politica internă. De asemenea, nu poate fi percepută ca limitând dreptul oamenilor la libertatea de exprimare fie online, fie offline, chiar dacă asta înseamnă oameni care promovează interesele Moscovei.
„Rusia, din păcate, a fost aici în Chișinău de ani de zile. Războiul de agresiune pe care l-a început în urmă cu doi ani a crescut, exponențial, complexitatea și agresivitatea atacurilor de dezinformare ale Kremlinului”, a mai adăugat șefa instituției moldovene.
Pentru Secrieru, consilierul pentru securitate națională al Republicii Moldova, Moscova și tacticile sale în continuă evoluție, inclusiv utilizarea tot mai mare a instrumentelor AI pentru a semăna dezinformarea, au un obiectiv clar: epuizarea resurselor limitate ale țării sale pentru a respinge, conform aceleiași surse.
,,Înainte de votul din octombrie, analiștii locali și experții în securitate occidentală se așteaptă ca Kremlinul să-și dubleze cheltuielile anuale de influență – la aproximativ 100 de milioane de dolari – în Moldova și să bombardeze țara est-europeană cu o cacofonie de minciuni în rețelele sociale, plătite și răspândite prin intermediul mijloacelor tradiționale de limbă rusă. O serie recentă de atacuri cibernetice, inclusiv cele care vizează serviciile de sănătate din Moldova și sistemele guvernamentale de salarizare, au avut ca scop slăbirea încrederii oamenilor în serviciile de stat atât de necesare. În ciuda angajamentelor publice de a proteja ciclurile electorale globale din 2024, cele mai mari platforme au avut, de asemenea, o interacțiune redusă cu oficialii țării sau cu grupurile societății civile, potrivit lui Secrieru, dar și a altor persoane intervievate pentru acest articol”, mai adaugă jurnaliștii Politico, menționând că ,,Meta a spus că va răspunde la rapoartele oficialilor moldoveni de dezinformare cât mai repede posibil. TikTok a spus că va rămâne vigilent cu privire la modul în care actorii au folosit platforma în jurul alegerilor. Un reprezentant al Telegram nu a răspuns solicitările în acest sens”.
„În decembrie, a existat un deepfake al președintelui, distribuit pe scară largă pe platforme. A fost raportat. ONG-urile au raportat. În cele din urmă, a fost desființat”, a spus Secrieru, subliniind că ,,dar paguba a fost făcută”.
